1 Mai, Sarbatoarea de Armindeni si Ziua Pelinului

La 1 Mai romanii sarbatoresc Armindenul (Armindeni, Armendina, Armindin si Arminder). Denumirea populara de Arminden (Armindeni) este pusa de lingvisti in legatura cu vechiul slav Ieremii nidini (Ziua lui Ieremia). Sangiorzul sau Armindenul este o sarbatoare de primavara dedicata atat activitatilor pastorale si agrare, cat si sanatatii si veseliei oamenilor. Sa ne amintim cateva traditii romanesti legate de Sarbatoarea de Armindeni.

Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei, cel care proteja recoltele si animalele. Azi se serbeaza pentru odihna pamantului - ca sa rodeasca, sa nu bata grindina, sa nu fie daunatori, sa fie vitele sanatoase, vinul bun, oamenii sanatosi.

In general, Armindeni i se spune unei crengi verzi sau unui pom curatat de ramuri pana aproape de varf si impodobit cu flori si spice de grau. Creanga este adusa din padure cu o zi inainte, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris. In satele noastre romanesti, creanga poarta numele de “Steag”, “Sanjor”, “Prepeleac”, “Armindean”, “Lemn” sau “Stalpar” si este taiata intotdeauna de un barbat. Din lemnul Armindeniului se face foc cand se coace intaia paine facuta din faina graului nou.

E bine ca dis-de-dimineata oamenii sa se spala cu roua (pentru sanatate).

Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la stalpii portilor si caselor - pentru noroc si belsug. La casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Cu ramuri verzi se impodobesc si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.

Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si “ziua boilor”, acestia nu se folosesc la muncile campului, iar nerespectarea acestei reguli atrage dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.

In ajunul acestei zile, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp - ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului. De asemenea, in ziua de Armindeni, femeile nu framanta paine, ca altfel mucegaieste. Cel mai des, acestea merg pe camp sa caute ierburi de leac. In popor, pelinul adunat de 1 mai era un leac apreciat in tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor si bolilor de ochi. In vechime, ciuma putea fi alungata doar in aceasta zi si numai cu frunza de pelin:

Frunza verde de pelin

Iata-ne la Armendin,

Beau mesenii si mananca,

Si de ciuma nu li-i frica!

(S. Florea Marian, 1899)

De ziua lui, pelinul se poarta la palarie, la brau sau in san, se pune la icoana, la fereastra, in asternuturi si sub prag. Pelinul este o planta magica: vindeca frigurile, durerile de stomac, de cap, de masele, tusea, umflaturile, bolile de ochi, precum si stari ce nu pot fi explicate precum “luatul din Calus” sau “luatul din Rusalii”.

Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia apararii impotriva duhurilor rele), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezandu-se ca, atunci cand Irod omora copiii, a pus cate o ramura verde la poarta de unde ar fi inceput macelul in ziua urmatoare. Insa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus.

De Armindeni sunt ecouri ale unei sarbatori viticole, indreptate mai ales catre conservarea vinului vechi. Sarbatoarea se tine pentru ca vinul de anul trecut “sa nu faca flori” si sa fie protejat astfel prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul.

Mai exista inca traditia petrecerilor la iarba verde, a serbarilor campenesti, stropite din belsug cu vin pelin. De fapt, vinul pelin este unul dintre elementele centrale ale ritualurilor acestei zile. De aceea i se mai zice si “Ziua Pelinului”. Astazi se bea vin rosu cu pelin pentru a fi puternic si rumen in obraji. Deoarece de multe ori s-a intrecut masura, i s-a mai spus si “Ziua Betivilor”.

De Armindeni are loc si Bautul Martisorului, o petrecere campeneasca ocazionata de scoaterea martisorului agatat in piept, in pomi sau legat la mana in ziua Dochiei (1 martie). La ospat se mananca miel fript si se bea vin pelin pentru innoirea sangelui si sanatatea oamenilor. 

Oamenii petrec si spera ca vor avea o vara cu vreme frumoasa, iar ziua de Armindeni le arata acest lucru: daca ploua in Ziua Pelinului, va mai ploua inca 40 de zile.