„In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund in luminisuri si cocosii de munte canta triluri desavarsite in soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata cu o natura si mai minunata, poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si incanta sufletul. “Bucovina de aur” este un dar ceresc. O lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista, pe care o poti descoperi pur si simplu la fiecare pas cu privirea.”

Etimologie

Denumirea a intrat oficial in uz in 1775, odata cu anexarea teritoriului de catre Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvantul slav pentru fag ("buk"), astfel termenul "Bucovina" se poate traduce prin "Tara fagilor".

Regiuni administrative

Judetul Botosani

Judetul Suceava

Turism

Bucovina este cunoscuta in special pentru manastirile construite de fosti domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.), fiecare cu culoarea sa specifica: Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori).

Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga numeroase alte manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti.

Patrimoniul UNESCO include manastirile: Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore.

Alte manastiri atractive pe care le gasim in Bucovina sunt: Sucevita, Risca, Slatina, Putna, Slatioara.

De asemenea, puteti trece pragul unor muzee: Complexul Muzeal Bucovina-Suceava, Muzeul de Arta „Ion Irimescu” Falticeni, Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.bucovinean,

Deosebit de interesanta este arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor.

Numarul mare de rezervatii naturale – 23 de rezervatii in suprafata de 4.457,20 ha – bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice, 8 rezervatii forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte.

Vatra Dornei este cea mai celebra statiune balneoclimaterica din Bucovina iar Campulung Moldovenesc si Gura Humorului sunt statiuni turistice de interes national ce atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.

Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.

Bucovina se distinge si prin existenta unor bogatii generate de o mostenire naturala si culturala autetica: Pietrele Doamnei din Masivul Rarau, Defileul Bistritei de la Zugreni, Pasul Mestecanis, Salina Cacica.

Suprafata mare a padurilor, raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol, sa fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanatoare (de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos de mesteacan, etc.), 41 fonduri de pescuit (lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc.).

Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale, conduc la practicarea unor forme de turism, inclusiv cel de aventura: alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc.

Obiceiuri specifice regiunii

In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna.

In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. In dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".

Craciunul este un minunat prilej pentru infrumusetarea interioarelor taranesti, gospodinele punand, acum, sub stresini diverse plante aromate (ochisele, minta creata, busuioc, maghiran), plante ce raman expuse acolo o perioada indelungata din anul viitor.

Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului (15 noiembrie), cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite in timpul marii sarbatori.

In Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. Copiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri de cate 6 persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie. Tot din timp se alege si conducatorul cetei - numit vataf, calfa sau turc - ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aiba autoritate asupra tinerilor, sa aiba o conduita morala ireprosabila si sa fie un bun dansator.

Repetitiile pentru insusirea colindelor se fac fie la casele tinerilor din ceata, fie la biserica, fie in cadrul sezatorilor, singurele manifestari socio-comunitare permise in Postul Craciunului, fie, la caminul cultural.

Poate cel mai important moment in derularea sarbatorii Craciunului este seara de ajun, atunci cand se pregateste o masa speciala, numita "masa de ajun", si incep colindele.

Pregatirea mesei de ajun incepea in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coceau colacii "rotunzi ca Soarele si Luna" si un colac special, numit "Creciun", frumos impodobit, impletit in forma cifrei opt, colac ce se pastra pana primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.

Colindatul, insa, moment culminant al Craciunului, s-a pastrat cu multa acuratete in majoritatea comunitatilor bucovinene. Datina este deschisa de catre copii, care, in jurul pranzului, in grupuri mici, incep colindul, trecand, pe rand, pe la toate casele. In trecut, micii colindatori, inainte de a pleca sa vesteasca Nasterea lui Iisus, se strangeau in cete pentru a-si cere iertare unii de la altii.

Impistritul oualor este un obicei practicat in zona Bucovinei. In Saptamana Mare, incepand cu ziua de marti pana vineri, pe langa simpla vopsire, se practica fie incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Desi femeile sunt cele care se ocupa de infrumusetarea lor, exista, insa, si exceptii cand, familii intregi cunosc si practica acest mestesug. In zona Bucovinei traditiile supravietuiesc cu greu schimbarilor, insa, exista oameni care duc mai departe mestesugul impistritului si care isi invata copiii cu drag si cu rabdare tainele incondeierii oualor.

Mestesugurile, arta tesutului si cusutului, nobletea vestimentatiei populare, transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn, metal, os, piei, lut etc., fac din Bucovina un plai mirific.

Surse si Adrese Web Utile

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

http://www.scribd.com/doc/25964236/Studiu-Asupra-Potentialului-Turistic-Al-Judetului-Suceava

http://www.crestinortodox.ro/craciun/obiceiuri-craciun/obiceiuri-craciun-bucovina-68399.html