Interferente.ro Parinti si copii Educatie Agresivitatea si violenta la volan

Miercuri, 22 Octombrie 2014 01:03

Agresivitatea si violenta la volan

agresivitatea si violenta la volanViata omului modern este atat de strans legata de existenta automobilelor, incat se poate vorbi despre o dependenta psihologica bazata pe relatii simbiotice, tot asa cum – pe vremuri – oamenii aveau relatii simbiotice cu caii. Numai in aparenta, un obiect neinsufletit, automobilul este prezent si rasplatit de poserorul lui prin decorare, devotament si chiar prin “alintare”. Cel care isi doreste sa stapaneasca o masina si-a format in minte, in mod inconstient, imaginea acelui automobil care se asorteaza cel mai bine cu imaginea despre propria persoana. Studiile realizate in Marea Britanie au aratat ca oamenii fac doua tipuri importante de judecati despre soferi. Mai intai, soferii sunt impartiti in “tineri”, “sportivi” si “agresivi”, in contrast cu cei identificati ca “de varsat mijlocie”, “conservatori”, “familisti”, iar apoi se face distinctia intre soferi “prietenosi”, “cu succes”, “constienti de statutul propriu” si cei “obisnuiti”, “profesionisti”, “oameni cu bani putini”. Pentru fiecare din aceste tipuri de soferi se potriveste si un anumit tip de masina.

Inca dintr-un studiu realizat cu mult timp in urma de dr. Stephen Black la Londra (1960) se dezvaluiau anumite tendinte in perceptia relatiei dintre automobil si stapanul lui. Obiectul studiului l-a constituit descoperirea sentimentelor pe care le au soferii despre masini in stare de constienta si in stare de hipnoza. Inainte de a fi hipnotizati, dr. Stephen Black i-a intrebat pe participantii la cercetare despre semnificatia masinii pentru fiecare dintre ei. Raspunsurile au fost asemanatoare si au coincis cu raspunsurile obtinute in cercetarile de rutina. De exemplu, la problema securitatii in conducere, subiectii au raspuns ca se tem pentru securitatea personala si ca masuri cum ar fi centurile de siguranta reprezinta o idee foarte buna. Dupa interviu, dr. Black a hipnotizat pe fiecare dintre subiecti si a repetat intrebarile.

Sub hipnoza, subiectii au avut un cu totul alt punct de vedere. In loc sa se refere la pericolele de pe sosea, ca sursa de anxietate personala, ei au vorbit despre senzatia libertatii pe care le- produce conducerea masinii, mai ales cu viteaza mare. Ei au alungat ideea centurii de siguranta ca precautie, considerand-o “o incercare timida si nefolositoare”. Un subiect, student la medicina, a spus: “Ma vad conducand repede pe o zi calduroasa, cu feresterele deschise. Nu e o sosea aglomerata, dar destul de aglomerata pentru a face conducerea interesanta. Langa mine se afla o fata cu care impart placerea sofatului … Am o minunata senzatie de libertate: nu e nimic intre mine si aproape orice imi doresc cu adevarat … Imi place sa o simt cum ma admira si cum admira modul in care conduc masina; soarele, cerul si soseaua si acel extraordinar sentiment de putere … pentru ca este un sentiment de putere presupun”.

Tot un student, marturisea: “Placerea vine din miscare. Sunt relaxat, dar ma misc. acesta este cel mai interesant lucru: am impresia ca lumea se deplaseaza, dar eu nu-i mai apartin. Sunt intr-o calatorie, dincolo de toate. Ma simt liber … Conduc repede si imi place”. La intrebarea: “Ce intelegi prin “”conduc repede””, el a raspuns: “Este puterea, o senzatie de superioritate, un sentiment de a fi stapan pe tot; e un pic asa ca o relatie sexuala …, stii ca trebuie sa fii si bland si atent”.

Satisfacerea simbolica a dorintelor noastre in fantezii nu este suficienta pentru a reduce unele trebuinte devenite imperative, de aceea soferii trec adeseori de la imaginare la practica. Viteza excesiva, in ciuda conditiilor obiective din trafic, duce frecvent la aparitia accidentelor de circulatie. In august 1896, automobilul facea prima victima britanica in sudul Londrei, iar trei ani mai tarziu, in S.U.A, primul american intr-un accident de masina. In prezent, aceasta cauza a deceselor este mai frecventa decat decesele produse prin alte accidente sau boli letale (cancer, boli de inima), prin crime sau sinucideri. Mai mult chiar, automobilul a devenit, treptat, el insusi un instrument de teroare, de impunere a unor conditii poluante si stresante de viata.

Asupra domeniului circulatiei rutiere si-au indreptat atentia, de-a lungul timpului, in special psihologii si medicii, dar cum contextul social actual implica transformari complexe pe multiple planuri, care au ca efect modificari atat la nivelul valorilor, cat si la nivelul normelor ce reglementeaza structurile sistemului social, apare din ce in ce mai evidenta necesitatea considerarii accidentelor de circulatie ca fenomen si abordarea acestuia si dintr-o perspectiva sociologica. J. Milton Yinger evidentia printre sursele schimbarii normative si reorganizarea drastica a vieti indivizilor. Se pune atunci intrebarea daca exista o legatura intre efectele schimbarii normative si manifestarile comportamentului diviant din circulatia rutiera, care au ca urmare accidente de circulatie. Se poate vorbi despre agresivitate in conducerea automobilului si chiar despre violenta? Din pacate, uneori DA. Anca Ionescu

Addthis

Newer news items:
Older news items: