Interferente.ro Parinti si copii De Sarbatori Ajunul Bobotezei obiceiuri si traditii

Marţi, 05 Ianuarie 2016 00:34

Ajunul Bobotezei - obiceiuri si traditii

Pe 5 ianuarie e Ajunul Bobotezei. Cu aceasta ocazie exista numeroase credinte, obiceiuri si traditii.

Ajunul Bobotezei sau Botezul Domnului cade intotdeauna pe 5 ianuarie. Se serbeaza cu post, iar unii nu mananca toata ziua - ajuneaza. In aceasta zi preotul si oamenii sai merg cu crucea si boteaza din casa in casa.

In unele sate, mai ales cele de la camp si balta, in aceasta zi fierb grau, il fac coliva si pun strachina cu coliva pe masa, mai pun o sticla cu vin, bani, muschi de porc, limba ori vre-un sold de la porc, paine. Gospodinele cauta sa fie gata painea pe cand vine popa, astfel incat sa fie proaspat scoasa din cuptor, calduta, numai buna de mancat. Preotul, intrand in casa, canta: In lordan botezandu-te, Tu Doamne, etc.”, apoi boteaza stropind cu agheasma pe toti ai casei. Apoi binecuvanteaza tot ce se afla pe masa si ia cu lingura din coliva si asvarle in gradina ori in tavanul (podeaua) casei, zicand: „Spor si isvor.”

Oamenii au credinta ... Cate boabe de grau s-au lipit pe tavan ori grinda atatea kg de grau o sa faca la vara care vine, avand spor la bucate si cereale.

In unele parti, gazda presara tot felul de graunte pe jos. Calcate fiind, se crede ca o sa aiba peste an noroc la tot felul de bucate. Mai mult de atat, unele femei cred ca aceste graunte, peste care a calcat preotul sunt bune in unele boli.

De asemenea, e bine ca preotul sa dea cate o ramura de busuioc de la pamatuful cu care boteaza. De aceea, e bine ca acesta sa aiba cat mai mult busuioc, ca sa-l aduage la pamatuf. Fetele de maritat si baietii de insurat il aseaza la piept ori il pun sub perna in noaptea spre Boboteaza, crezand ca in noaptea aceea o sa isi viseze ursitul ori ursita. Tot pentru a-l visa pe cel sortit, fetele isi leaga de degetul inelar un fir de matase rosie din busuiocul primit.

In alte parti, fata are o ramurica de busuioc si inainte de a intra preotul in casa, o pune pe pragul usii, asemenea si margelele de a gat, ca sa treaca preotul peste ele. Dupa ce preotul a trecut, la ia si le pune la gat, existand credinta ca isi va vedea ursitul ce are sa-i fie barbat.

Daca in ajunul Bobotezei o fata nemaritata aluneca pe gheata, e semn ca se va casatori in anul care vine.

La sate, in seara de ajunul Bobotezei, se matura cosul de funingine si se pastreza pana pe 9 martie, cand sunt cei 40 de mucenici. In acea zi, de dimineata se presara funinginea prin vie si, asa cum sta funinginea de cos, tot asa sa stea si strugurii atarnati de vita.

Fuiorul sau ata care se pune in ajunul Bobotezei la crucea preotului se dau pentru ca din ele sa se faca mreje pentru a scoate din iad, ca dinr-o mare, sufletele celor pedepsiti.

Tot in seara de ajunul Bobotezei, femeile fac piftii – racituri. Cum toti ai casei, in ziua de Boboteaza se duc la biserica si neavand cine face alta mancare, piftia este mancare gata facuta.

Din batrani se spune ca cine stranuta in ajun de Boboteaza va fi norocos tot anul.

In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si se gusta pe nemancate in zilele de post si ajun. Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, “firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu”.

Addthis