andrei-muresanu-un-rasunet

Miercuri, 01 Decembrie 2010 03:14

Andrei Mureşanu - UN RĂSUNET

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!
(1842 - text complet)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!

Potrivit articolului 12, alineatul 3 din Constituţia României, versurile strofelor 1, 2, 4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann, formează Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!".

Ultimele articole

Prev Next

Mesaje creştine de Paşte "Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel viu? Nu este aici ci a Înviat!" (Luca 5:6) "Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă...

Poezii despre omul de zăpadă Vă oferim spre lectură câteva poezii despre omul de zăpadă. Omul de zăpadă de Virgil Carianopol Bogdănel a strâns din stradă Guguloaie de zăpadă. Şi în curte, lângă pom, A făcut din...

Relaxare in timp scurt Nu e nevoie de ore ca sa ne putem relaxa. Puteti sa va relaxati, intr-un timp scurt, aplicand un program de 10 minute. In acest...

Toamna - planşe de colorat Toamna este un anotimp magic. E anotimpul recoltei şi al abundenţei, timpul în care ne facem proviziile pentru iarna care va veni. E un moment de...

Frica de intuneric Multor copii le este frica de intuneric. Copilul dumneavoastra nu este o exceptie! Nu ne gandim prea des la lucrul acesta, dar copiilor li se pare ciudat ca,...

Horoscop Rac decembrie 2016 Afla horoscop Rac decembrie 2016. Afla previziunile astrologice pentru luna decembrie 2016 pentru zodia Rac: dragoste, cariera si bani, sanatate.

Cele sapte plansuri ale Sfantului Efrem Sirul Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari Plansul de luni seara Primeste rugaciunea...

Secretele frumusetii Cleopatrei – cosmetice naturale Fara indoiala, regina Cleopatra a reprezentat un ideal de frumusete pentru lumea antica. In secolul I i.Hr., Cicero spunea ca personalitatea ei era fermecatoare, sunetul vocii...

Horoscop Balanta septembrie 2015 Afla horoscop Balanta septembrie 2015. Afla previziunile astrologice pentru luna septembrie 2015 pentru zodia Balanta: dragoste, cariera si bani, sanatate.

Columna lui Traian Cunoscutul arhitect Ranuccio Blinchi Bandinelli isi exprima adeseori regretul: “Din pacate, nu s-a staruit indeajuns asupra unui fapt indiscutabil, si anume ca acela care a sculptat Columna lui...

Vlad Ţepeş Vlad al III-lea Ţepeş Dracul a fost unul dintre marii eroi ai luptei românilor pentru libertate şi independenţă, a făcut parte din galeria voievozilor care au jalonat cu personalitatea...

Urari si felicitari de La multi ani de Sf. Mihail si Gavril Pe 8 noiembrie a fiecarui an ii praznuim pe Sf. Mihail si Gavril. Cu oceasta...

Importanta climatului in stabilirea indicatiilor si contraindicatiilor curei balneare II Bioclimatul tonic-stimulant caracterizeaza climatului de munte, incluzand Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni, si incepe cu altitudinile de 700-800 m. Statiunile balneoclimaterice...

Gandacii de bucatarie si moliile Gandacii de bucatarie si moliile sunt doua insecte din cele mai suparatoare, care traiesc in locuintele noastre.

Tratamente cu sare Sarea este condimentul esential pentru niste bucate gustoase, insa cea naturala, sub forma de cristale mari, are si efecte benefice pentru organismul nostru. 1. Scade colesterolul Beti de 3...

Horoscop Berbec noiembrie 2015 Afla horoscop Berbec noiembrie 2015. Afla previziunile astrologice pentru luna noiembrie 2015 pentru zodia Berbec: dragoste, cariera si bani, sanatate. ...

Andrei Mureşanu - UN RĂSUNET

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!(1842 - text complet)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adânciră barbarii de tirani!Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lumeCă-n aste mâni mai curge un sânge de roman,Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un numeTriumfător în lupte, un nume de Traian!

Potrivit articolului 12, alineatul 3 din Constituţia României, versurile strofelor 1, 2, 4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann, formează Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!".

Ultimele articole

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!
(1842 - text complet)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!