Interferente.ro Turism Obiective turistice Arii protejate din Muntii Piatra Craiului

Marţi, 11 Martie 2014 14:34

Arii protejate din Muntii Piatra Craiului

Arii protejate din Muntii Piatra CraiuluiMuntii Piatra Craiului sunt formati dintr-o creasta calcaroasa de 22 km lungime, ce se ridica asemanator unei diademe, la vest de Culoarul Bran-Rucar, fiind mai salbatici si mai putin cunoscuti decat Muntii Bucegi.

Abruptul vestic al Pietrei Craiului, cunoscut sub numele de Peretele vestic sau Westward, a fost declarat, in 1955, rezervatie naturala de catre Comisia pentru Ocrotirea Naturii din cadrul Academiei Romane. In 1990, prin ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, regimul de protectie s-a intins asupra intregului masiv, formandu-se Parcul National Piatra Craiului.

Geologia zonei montane este reprezentata de calcare jurasice ce formeaza flancul unui sinclinal, avand la baza fundamentul cristalin. Straturile sunt dispuse la verticala, dand nastere unor forme de relief abrupte si spectaculoase, caracterizate prin creste, tancuri, contraforturi, o gama variata de forme carstice de suprafata, ca si de adancime, caracteristice fiind avenele cu mari adancimi. Avenul din Grind este adanc de peste 500 metri, fiind unul din cele mai adanci din Europa.

Specifice sunt si vaile seci, numite padine sau vai tip Piatra Craiului, care au pante foarte mari; izvoarele apar numai la baza, la limita padurii. Abunda fosile jurasice de acelasi tip cu cele din calcarele de aceeasi varsta din muntii Bucegi, din ramura vestica.

Sunt prezente si formatiuni carstice de suprafata, spectaculoase, cum este Zaplazul sau Cerdacul Stanciului, in partea de vest. De asemenea, in aceeasi parte exista Marele Grohotis (o panza de bolovanisuri, lata de circa 4 km), unul din cele mai extinse, ce adaposteste o biocenoza specifica, bogata in specii floristice si faunistice rare.

Deoarece intregul masiv este calcaros, aici se dezvolta o flora calcifila, foarte bogata, cu numeroase endemisme regionale. Trei endemisme sunt locale. Dianthus callizonus (Garofita Pietrei Craiului) este strict specifica pentru acest masiv. Aici apar si 14 specii de plante declarate monumente ale naturii in Romania.

Fauna este si ea foarte bogata, existand 5 specii declarate monumente ale naturii si alte numeroase specii rare (capra neagra, capra rosie).

In ciuda evidentei sale importante geoistorice, stiintifice, turistice, aria protejata a Muntilor Piatra Craiului se confrunta cu o serie de dificultati de ordin legislativ si administrativ, asemenatoare cu cele intalnite in Muntii Bucegi. Din fericire, fluxul din ce in ce mai scazut de turisti nu a ridicat probleme grave legate de drumurile de acces sau de poluarea masiva cu deseuri, decat in zonele cabanelor. Desi s-au derulat cateva proiecte ecologice ce vizau, printre altele, strangerea gunoaielor din imprejurimile refugiilor si ale cabanelor, locurile respective arata inca precum ghenele de gunoi.

Si oieritul ridica probleme, dar numai in partile de est si sud, in rest fiind stavilit, in mod natural, de catre relief. Persista distrugerea vegetatiei, prin smulgerea plantelor cu flori, defrisarea ilegala a jnepenisului, pentru foc, si formarea vetrelor de foc in paduri si pe pajisti. In plus, in Muntii Piatra Craiului se constata deteriorarea refugiilor alpine. Cu toate eforturile depuse de Salvamont sau de cluburile montane si ecologice, de a reface aceste refugii, exista “turisti” a caror placere este de a le strica si de a le umple cu gunoi. In zona fiind putine cabane, reteau de refugii alpine extrem de necesara atat alpinistilor, cat si turistilor, mai ales in caz de vreme rea.

Braconajul constituie o serioasa amenintare pentru fauna locului. Se vaneaza, ilegal, capra neagra, cocosul de munte sau caprioara.

In concluzie, zonele Muntilor Bucegi si Piatra Craiului extrem de pitoresti si au un mare potential turistic, mai ales prin dezvoltarea ecoturismului in Culoarul Rucar-Bran. Totusi, un sistem eficient de protectie a mediului se impune urgent prin definirea si recunoasterea unanima a statului acestor arii protejate, rpin dezvoltarea serviciilor locale de politie ecologica si prin aplicarea unui plan adecvat de management.

Desigur ca autoritatile sunt cele chemate sa indeplineasca aceste masuri, dar fara sustinerea populatiei, prin respectarea naturii in sine si a unor reguli simple de compunere civilizata, intreaga munca de conservare a naturii devine o lupta cu morile de vant.

Autor: Motoiu Maria Dana

Addthis

Newer news items:
Older news items: