Interferente.ro Cultura Pictura Arta cavernelor de la Chauvet la Lascaux

Sâmbătă, 07 Iunie 2014 11:34

Arta cavernelor – de la Chauvet la Lascaux

Specialistii considera ca arta, sub toate formele ei, isi face aparitia in preistorie, intre anii 40.000 si 30.000 inaintei erei crestine. Oamenii de atunci, contemporani ai omului de Cro-Mognon, adica din specia Homo Sapiens, inventeaza, sau mai bine zis (isi) descopera arta. Desigur, acceptia pe care o va fi avut pentru ei aceasta modalitate simbolica de exprimare va ramane, poate pentru totdeauna, necunoscuta. Ceea ce conteaza e ca aceste artefacte ale lor, fie ca au fost realizate si expuse la lumina zilei, fie in adapostul pesterilor, au reusit sa ajunga pana la noi, cei de azi, infruntand vitregia timpurilor.

panoul taurilor lascaux - arta de la lascaux

 

In Europa Occidentala, si indeosebi in sudul Frantei, artistii acelor vremuri au preferat sa se retraga in adancul grotelor, uneori la zeci de metri de la intrarea in pestera, pentru a picta sau grava pe peretii sau pe tavanul cavitatilor naturale. Asa se face ca aceasta arta parietala, in general animaliera, impodobeste peste 200 de grote, dintre care circa 170 numai in sudul Frantei si nordul Spaniei. Regiunea franco-cantabrica oferea intr-adevar conditii geografice exceptionale, facilitati de care artistii din paleolitic au profitat din plin.

Totul a inceput in 1879, la Altamira (in nordul Spaniei, regiunea Santander), cand a fost descoperita prima grota pictata, sit care a atras imediat atentia si admiratia istoricilor.

In 1940, la Lascaux (Dordogne, Franta), avea sa fie descoperita o alta grota impodobita, care, prin stilul, marimea si amploarea compozitiilor pictate, va fi supranumita Capela Sixtina a preistoriei.

Cea de-a treia mare descoperire avea sa fie ivita in 1994, in pestera de la Chauvet (Vallon-Pont-d’Arc, Franta), o grota impodobita cu picturi si gravuri executate in urma cu 31.000 de ani, cel mai vechi sanctuar artistic cunoscut.

panoul cailor chauvet - arta de la chauvet

Datorita vechimii, frumusetii si bogatiei operelor pe care le-au conservat, grotele impodobite de la Chauvet si Lascaux pot fi luate ca repere ale oricarei incursiuni in arta paleoliticului. Intre cele doua ansambluri s-au scurs nu mai putin de 15.000 de ani, dar ambele au fost realizate in timpul ultimei perioade glaciare – Wurm. Conditiile climaterice ale acelor vremuri aduceau cu cele din nordul Europei actuale, cu diferente intre anotimpuri mai putin pronuntate si cu veri mai blande. Florele si faunele din acele timpuri erau asemanatoare celor din regiunile temperate reci, peisajele semanand foarte mult cu cele ale Europei de nord. Cu toate acestea, artistii de la Chauvet si Lascaux, atat prin animalele reprezentate, cat si prin modul lor de prezentare, nu opereaza la fel. Lucru firesc, daca stam sa ne gandim ca viziunea lor despre lume, conceptiile lor religioase si artistice nu mai puteau fi aceleasi dupa atata timp. Temele privilegiate la Chauvet si Lascaux traduc simbolic doua universuri mitice diferite, doua lumi care selecteaza astfel sacrul si profanul. Ca in mai toate grotele pictate, figurarile abstracte insotesc reprezentarile mai mult sau mai putin naturaliste. Totusi, ceea ce deosebeste in mod esential cele doua sanctuare preistorice este, in primul rand, locul (si respectiv rolul) diferit acrodat animalelor reprezentate. La Chauvet predomina animalele de prada sau primejdioase, in timp ce la Lascaux, prim-planul il ocupa marile erbivore. In prima pestera mamutii si rinocerii domina (de trei ori mai multi decat in intreaga arta parietala!), fiind urmati, in ordine, de lei, cai, bizoni, ursi, reni, zimbri, megacerosi (cerbi uriasi). La Lascaux, temele animaliere dominante le constituie cuplurile cal-zimbru si cal-bizon (355 de cai si 87 de zimbri). O alta descoperire, poate cea mai importanta din punctul de vedere al istoricului artei preistorice, o constituie modul de operare: artistii de la Chauvet utilizeaza estompa, obtinand astfel niste efecte de perspectiva si de miscare nemaintalnite in nicio alta grota ornata dintre toate cele descoperite. La Lascaux, animalele reprezentate sunt transpuse intr-un cu totul alt registru: nu ami exista nici scena realista, nici perspectiva, nici elemente peisagistice. Totul este realizat dupa niste canoane din care este exclusa orice “punere in scena” (am putea vorbi chiar de o arta abstracta, in ciuda animalelor concrete zugravite. Intrucat picturile din ambele grote au fost realizate in partea cea mai profunda a clor doua pesteri, pentru a putea lucra, artistii acelor vremuri s-au folosit de torte si lampi cu ulei (seu). Numai in pestera de la Lascaux au fost gasite 21 de astfel de ustensile de iluminat, facute din bucati de calcar sau gresie, ca mese fiind folositi licheni uscati sau betisoare de ienupar.

Dincolo de aceste deosebiri, prim frumusetea si diversitatea faunei reprezentate, grotele de la Chauvet si Lascaux pot fi socotite drept unele dintre cele mai importante marturii ale unor vremuri in care omul, descoperind arta, ca nevoie de comunicare si/sau comuniune cu lumea si sacrul, se descoperea pe sine ca Homo sapiens.

Emil Paraschivoiu

Addthis