Interferente.ro Turism Regiuni Banat - Crisana

Luni, 07 Iunie 2010 23:48

Banat - Crisana

 

Asezata intre Carpatii Meridionali, fluviul Dunarea si raurile Tisa si Mures, provincia istorica Banat are ca orase principale Timisoara, Arad, Resita si Lugoj. Relieful este constituit dintr-o zona muntoasa la est si sud (o parte a Muntilor Poiana Rusca, Tarcu, Godeanu, Mehedinti si Muntii Almajului si Semicercului), acoperita de paduri si pasiuni intinse, o zona colinara in centru (partea vestica a Piemonturilor Vestice) si o zona joasa de campie, in vest (zona sud-estica a Campiei Tisei). Este o zona cu numeroase zacaminte de minereuri si izvoare minerale, termale (Baile Herculane) sau reci (Buzias, Lipova), precum si cu cea mai mare exploatare de marmura din tara (de la Ruschita).

Crisana este strabatura de la est spre vest de Muntii Bihorului (cu culmi peste 1.800 m), asa-numitul grup al muntilor scunzi (Padurea Craiului, Codru-Mona si Zarand), dealurile piemontane si Campia Crisurilor. In subsol se gasesc variate bogatii naturale (bauxita, lignit, pamanturi colorate, bitumuri, argile de calitate superioara etc). Peste 3/4 din suprafata arabila este cultivata cu cereale, suprafete mari fiind ocupate cu plante furajere. In depresiuni este dezvoltata pomicultura.

 

Etimologie

Pentru prima data, numele de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis) a fost folosit in rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si in textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Denumirea Banat provine de la cuvantul Ban, liderul militar al regiunii.

Regiunea Crisana fost integrata Ungariei prin dictatul de la Viena din anul 1940 si a fost eliberata de militarii romani in 1944. Crisana este numita dupa cele trei rauri principale din regiune: Crisul Alb, Crisul Negru si Crisul Repede.

 

Regiuni administrative 

Judetul Arad

Judetul Bihor

Judetul Caras-Severin

Judetul Timis

 

Turism

Regiunea Banat este valoroasa din punct de vedere al monumentelor si al obiectivelor turistice. Iata doar cateva dintre frumusetile judetului Timis: Castelul Huniade (construit de Iancu de Hunedoara intre 1443-1447 pe locul unui vechi castel ridicat de Carol Robert de Anjou), cel mai vechi monument din Timisoara, in prezent Muzeul Banatului, Domul Romano-Catolic este considerat a fi cea mai unitara si reprezentativa constructie baroca a Timisoarei, Palatul Dicasterial, Castelul Banloc, Teatrul National, Castelul Contelui de Mercy, Pestera Albastra, etc. Muzeul Satului Banatean din Timisoara, iti da ocazia ca fara sa fii nevoit sa calatoresti prin satele Banatului, in cateva ore sa poti vedea tot ceea ce este caracteristic civilizatiei si culturii traditionale banatene.

 

 

De asemenea la 21 de km de Lugoj poate fi vizitata Casa memoriala Traian Vuia, locul natal al aviatorului si inventatorului roman (1872-1953).

Judetul Caras-Severin te invita sa-i descoperi minunate comori ale naturii:

Pesteri

·        pestera Comarnic - in nordul Muntilor Aninei, pe versantul stang al vaii Comarnic (la 440 m altitudine), fiind cea mai lunga pestera din Banat (4.040 m), declarata monument al naturii pentru adevaratele minuni subpamantene;

·        pestera Buhui (are peste 3.200 m lungime), pe versantul stang al vaii Buhui, in Muntii Aninei (la 600 m altitudine) si include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din Romania, paraul Buhui care formeaza in interiorul pesterii mai multe lacuri si cascade;

·        pestera Popovat - pe versantul drept al Cheilor Carasului, (la 421 m altitudine), un adeavarat monument al naturii;

·        pestera Liliecilor - pe Cheile Carasului;

·        pestera Hotilor - langa Baile Herculane;

·        pestera Voinii, pestera Mica, pestera Mare - in rezervatia Cheile Nerei – Beusnita.

Chei si defilee    

·        Defileul Dunarii (Portile de Fier) - cel mai lung defileu din Romania (peste 100 km). Dunarea, al doilea fluviu al Europei (ca lungime si debit) dupa Volga, strabate peste 2.800 km de la izvoare din Muntii Padurea Neagra si pana la varsarea ei in Marea Neagra. Portile de Fier I este un lac de barare care formeaza un complex electric de mare putere si navigare construit in cooperare cu Iugoslavia intre anii 1964-1971;

 

 

·        Cheile Nerei (la 35 km de Oravita) - cea mai lunga si unul dintre cele mai frumoase chei din tara (peste 19 km), formeaza o rezervatie complexa ce cuprinde comori naturale caracterizate prin salbaticie si pitoresc;    

·        Cheile Carasului - au aspect de canion, au aproape 19 km si formeaza o rezervatie complexa (floristica, geologica si speologica) ce cuprinde numeroase fenomene carstice (pesteri, doline);

·        Cheile Corcoaia - situate pe cursul superior al Cernei, la 40 km amonte de Baile Herculane, sunt extrem de interesante prin peretii lor verticali (inalti de peste 150 m) si prin multitudinea de forme pe care le cuprind;    

·        Cheile Minisului (peste 14 km lungime);    

·        Cheile Cernei.

Lacuri    

·        Lacul Dracului - natural de origine carstica, in Cheile Nerei;    

·        Lacul Buhui - subteran, format prin obturarea unor galerii din pestera Buhui;    

·        Iezerul Tarcu – lac glaciar situat la nord de varful Tarcu.

Baile Herculane - Una dintre cele mai vechi statiuni din lume, a fost atestata documentar in 153 i.Hr. Pe langa puterea tamaduitoare a apelor termale si a climatului specific, statiunea reprezinta si punct de plecare spre Pestera Hotilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi. 

 

 

De asemenea pot fi vizitate monumentele istorice: Ruinele de la Tibiscum - ruinele asezarii romane de la Tibiscum se afla langa Jupa si dateaza din secolele V-II i.Hr. si Cetatea romana Centum Putei - Cetatea romana Centum Putei de langa Surducu Mare este singura cetate din tara cu intarituri ce s-au pastrat integral. 

Crisana este o zona cu o bogatie arhitecturala, religioasa si folclorica deosebita. Relieful este prin excelenta muntos, remarcandu-se prin frumusetea peisajelor sale, fiind o combinatie armonioasa de plaiuri si versanti abrupti. Pasuni intinse si cupole vulcanice, fenomene unice in Romania si chiar in Europa, se infatiseaza turistilor si incanta privirea.

Pe langa turismul cultural si rural, aceasta zona ofera multe ispite la calatorie, cum ar fi excursiile montane si sporturile de iarna. Pe langa acestea, doritorii de vanatoare, calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, pot descoperi aici o bogata oferta in acest sens.
Defileul Crisul Alb, Defileul Muresului cu bazinete si ingustari sculptate adesea in roci vulcanice, Izbucul intermitent de la Calugari - monument al naturii, Muntii Apuseni sunt numai cateva atractii turistice deosebite, care dau acestei zone un farmec aparte. Pe langa acestea zonele carstice de la Cheile Galbenei, Cetatile Radesei, Padis - Cetatile Ponorului - cea mai importanta din Romania, precum si Pestera Ursilor, declarata monument al naturii, cu o lungime de 1500 m si Groapa Ruginoasa formata prin eroziune cu o adancime de peste 100 m si cu diametrul de 450 m completeaza peisajul acestei zone fascinante.

 

 

Varietatea si pitorescul acestei zone, traditiile si obiceiurile folclorice specifice, printre care celebrul targ de fete de pe Muntele Gaina reprezinta tot atatea puncte de interes pentru turistii romani si straini.

Cetati: Antica Ziridava (comuna Pecica), Medievala Soimos, Arad (judetul Arad), Cetatea Oradea (Oradea), Dezna (Moneasa), Finis (Finis), Ineului (Ineu), Siria (Siria), Cetatile Ponorului (Padis);

Cascade in Crisana: Iadolina, Moara Dracului, Cascada Saritoarea Iedului, Valul Miresei - Muntii Vladeasa;

Pesteri: Ghetarul Focul Viu (Muntii Bihor), Meziad (Beius), Ursilor (Pietroasa), Vantului (Suncuius);

Manastiri si biserici in Crisana: Feredeu (Radna), Gai (Arad), Hodos-Bodrog (Arad), Radna (Radna), Manastirea Sfintei Cruci (Oradea), Biserica cu Luna (Oradea), Biserica Rosie (Arad);

 

 

Muzee in Crisana: Muzeul de Arta Arad, Muzeul Tarii Crisurilor, Palatul Vulturul Negru (Oradea), Palatul Cultural (Arad), Castelul Savarsin (Savarsin).

Pe langa toate acestea, turistii vor descoperi ca in Crisana se pot practica o serie de activitati, ideale pentru petrecerea timpului intr-un mod cat mai placut: excursiile montane, sporturile de iarna vanatoare, calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, tratamente in statiunile 1 Mai si Baile Felix.

 

Obiceiuri specifice regiunii

In ceea ce priveste pastrarea traditiilor in Banat, de Paste cel mai important moment este in Joia Mare, ultima zi de joi din post, denumita si Joia Neagra, Joimarica sau Joimarele. In credintele batranesti exista un personaj mitologic feminin, Joimarita, despre care se spunea ca umbla in aceasta zi prin sat si le pedepsea in diferite feluri pe fetele care nu isi terminau de tors lana, iar pe cele lenese le lua la ea acasa si le manca. Cel mai spectaculos obicei, din Joia Mare, este aprinderea focurilor in cimitire, dupa credinta ca, in perioada Pastelui, Cerurile se deschid, iar sufletele mortilor se intorc in sat. Implinirea ritualului avea drept scop chemarea mortilor acasa, pentru a sarbatori Pastele impreuna cu familiile lor.

 

 

In Banatul de munte, saptamana care incepe in prima zi de dupa prima zi de Paste este numita si Saptamana Blajinilor sau Saptamana lui Toma. La Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt libere. In aceasta prima zi din Pastele Blajinilor se prepara bucate alese si se impart vecinilor, cu credinta ca mortii numai in acea zi pot gusta din mancarurile preparate. Se zice ca la cei care nu dau de pomana vin mortii, noaptea, si le cer.

Acasa, dupa ce s-au ciocnit ouale de la masa pascala, se strang toate cojile si se pastreaza. O credinta din batrani spunea ca vara, cand se isca furtuni mari, se pot arunca flori si coji de la acele oua, contra furtunii, ca sa inceteze.

In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot in Banat, dar si in Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in viata personala si este bine vazut de cei din jur.

Un alt obicei banatean este Matcalaul, care se tine in prima marti de dupa Paste. Matcalaul este si un prilej de bucurie, un simbol al vietii, prin practicile premaritale de infratire care-i sunt specifice. In aceasta zi, copiii de pana la 14 ani se duc la un pom inflorit pentru a se infrati.

In Banat, cu colinda merg copiii si feciorii, din poarta in poarta. Traditia spune ca cel care primeste colindul va fi binecuvantat si va avea numai noroc in anul care vine. Pe vremuri, cei mici se imbracau in hainele de duminica, costume populare traditionale, isi puneau o straita pe umar si ieseau in ceata, la colindat.

In unele sate din Timis, traditiile vechi de secole se mai pastreaza si astazi. Se merge cu Steaua, cu Viflaimul sau cu Betleemul, cu Calul sau uneori cu Capra sau Ursul. Cea mai cunoscuta este colinda cu Steaua, care aminteste de steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. Micul cor al stelarilor, care intra in casa in zilele Craciunului, canta versuri religioase despre nasterea lui Isus: „Steaua sus rasare“ si „Trei crai de la rasarit“. Un alt obicei este cel al Viflaimului sau Irozii. Este vorba de o sceneta prin care copiii refac in casa sau in curtea gazdei povestea nasterii lui Isus cu ajutorul diverselor personaje intruchipate.

Capra, in schimb, se joaca de catre flacai, nu de cei mici, si este un personaj intruchipat, o masca facuta dintr-o bucata de lemn manuita cu maiestrie care clantane in ritmul fluierului sau al vocii altui membru al trupei care canta „Ta-ta-ta caprita ta!”. Jocul „caprei“ a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor, invocat si evocat de boabele care se aruncau de catre gazda peste „cortegiul caprei“.

Regiunea Crisanei reprezinta o sinteza de traditii populare apartinand etniilor romana, maghiara, sarba si germana. Traditiile specifice cele mai insemnate sunt la nunta svabilor unde se danseaza vals si polca, la cea a ungurilor ciardasul, la bulgari si la sarbi kolo si sitno, iar la romani lugojana, hora si ardeleanca. O importanta valoare etnografica o reprezinta Tara Oasului, mai ales datorita cantecului (celebrele tipuituri) dar si a dansurilor traditionale osenesti, arhitecturii laice si religioase sau a portului popular.

 

 

 

Surse si Adrese Web Utile

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Crisana

http://www.fasttravel.ro

http://www.e-timisoara.info

http://www.romguide.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sta%C5%A3iuni_balneo-climaterice_rom%C3%A2ne%C5%9Fti

 

 

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: