Interferente.ro Descopera Diverse Caracterizare si scurta istorie a calendarelor si almanahurilor

Duminică, 07 Decembrie 2014 01:34

Caracterizare si scurta istorie a calendarelor si almanahurilor

Caracterizare si scurta istorie a calendarelor si almanahurilorAlcatuirea calendarelor si a almanahurilor este foarte bizara. In vechime ele cuprindeau mai intai un material pur calendaristic - aratarea celor 12 luni ale anului cu zilele si sarbatorile lor, precum si elementele computistice -, apoi o parte astronomica - prevestirea timpului, un fel de buletin meteorologic, eclipsele, lungimea zilei si a noptii in fiecare luna, fazele lunii etc. - precum si materialul astrologic - prognosticuri, adica prezicerea evenimentelor istorice, a evenimentelor din viata unui om dupa planeta nasterii etc. - si, in fine, un material instructiv - sfaturi gospodaresti -, si distractiv - sarade, ghicitori, anecdote. In timpurile moderne acest material variat este completat, mai apoi alcatuit cu material literar si stiintific.

La inceput calendarele si almanahurile nu apareau in fiecare an, din cauza greutatilor de multiplicare. De aceea materialul calendaristic, astronomic si astrologic era intocmit pe cicluri de cate 30, 100, 112 sau 140 de ani.

Grecii au cunoscut o forma primitiva de almanah, dar o mare circulatie a avut aceasta publicatie la chinezi. Inca din evul mediu aparea la Pekin un almanah al carui tiraj ajunsese – dupa Paul Otlet – la 8.000.000 de exemplare.

Almanahul a fost cunoscut si arabilor, caci altfel nu ne-am putea explica denumirea de almanah, cuvant arab introdus in Europa prin spaniola si care inseamna table astronomice. De aici probabil si caracterul sau astrologic. In Europa, asemenea publicatii incep sa apara in secolul al IV-lea, in diverse orase, indata dupa descoperirea si raspandirea tiparului. Primele almanahuri contin numeroase texte mistice, rod al negrei superstitii. Asemenea calendare cu prognosticuri au fost publicate de astrologi celebri: Bauschneider (1447) in Germania, Nostradamus in Franta (1506), Mathaeus Lansberg in Germania (1636), Lilly in Anglia (1644) etc.

In afara de calendarele mistice, apar si altele cu continut practic: amintim un calendar medical pentru anul 1457, intitulat “Coniunctiones medicinis laxativis sumendis in anno 1457”. In secolele urmatoare, apar calendare, care cuprind informatii practice si mai ales stiri istorice despre popoarele tarilor orientale. Astfel este “Ottomunicsches Prognosticon Ausder Clementia Vitrice oder Leopoldus der Sanfftmaetige Oberwinder der Turcken und des Ottomannischen Reichs, woeinnen Handgreiflich der Unlergang des Tuerckiskischen Reichs angewinesen wird, wann die Allurten nur dazu thun wollen, von Stanislao Reinhardo Acxteimeier” – Augspurg, Druckts und verleght Caspar Brechenmacher, MDCXCVIII 24.

Asemenea calendare cuprindeau adesea stiri si despre tarile noastre. Astfel, in Calendarul historici aparut in 1603 sunt vesti referitoare la evenimentele din Transilvania si Tara Romaneasca din timpul lui Radu Serban.

Calendarele satisfaceau curiozitatea de informare a cititorilor, dornici sa cunoasca fapte si din viata altor popoare.

Destul de timpuriu, apar si calendare in limba slava. Karataev aminteste un “Kalendar rimski novai” publicat de Gherasim Smotritki la Ostrog in anul 1587. Din 1596 se cunoaste un alt “Kalendar novii”, tiparit la Roma.

Unele calendare in limba slava se adresau si unei parti a romanilor si ele pesemne au circulat si printre carturarii din tarile noastre. Astfel este “Calendarul rasaritean al pravoslavnicilor slavo-sarbi si valahi ortodocsi de rit grecesc din tinutul cesaro-craesc al Majestatii sale apostolice”, aparut la Viena in 1771.

In secolul al XVII-lea, calendarele sunt cunoscute si rusilor. Pana la Petru cel Mare, ele au o restransa circulatie, caci majoritatea aristocratiei nu cunostea carte si boierul rus “nu vedea nimic dezonorant in faptul ca el nu stia carte, ca nu avea cunostinte, ca era lipsit de cultura”.

Petru cel Mare a deschis “larg portile spre lumina” poporului rus. El a organizat tara in interior, a dat atentie deosebita comertului si economiei in genere, a organizat armata, castigand stralucite contra dusmanului din afara si s-a interesat indeaproape de arta si literatura.

La curtea sa s-a format o clasa insetata de cultura si care dorea sa citeasca in limba nationala, in limba rusa. Acum apar primele lucrari stiintifice in limba rusa, ca si primele incercari literare. Pentru satisfacerea acestor dorinte d electura in limba proprie, calendarele isi au un rol deosebit. In manuscris si intr-un cerc restrans, calendarele au fost cunoscute si inainte de Petru cel Mare. Cel mai vechi calendar-manuscris este din 1670, “tradus din nemteste si inchinat tarului Alexie Mihailovici”. Manuscrisul calendarului din 1670 a fost cunoscut si lui petru I. In Biblioteca Academiei de Stiinte din Leningrad se pastreaza manuscrisele si altor calendare ce au apartinut giganticului tar. Amintim manuscrisele calendarelor pe anii 1691 si 1695, ale matematicianului si astrologului suedez Heinrich Vogt, traduse din nemteste de Petru Safirov, precum si manuscrisul calendarului din 1695 al lui Pavel Halsken, tradus tot de Petru Sdirov. Manuscrise de calendare din aceasta epoca se pastreaza si in Biblioteca publica “M. E. Saltikov-Scedrin” din Leningrad.

In activitatea pentru reformarea tarii, Petru cel Mare sprijina dezvoltarea tiparului. In timpul sau cartea este inlocuita “an de an si tot mai hotarat” de slova tiparita. In 1703 apare prima gazeta ruseasca – Vedomostii (Buletinul), iar in 1708, prin “straduinta bibliotecarului Vasili Kiprianov” si “sub supravegherea lui Ia. V. Brius” apare in tipografia laica de la Moscova, calendarul pe anul 1709, primul calendar rus tiparit. Asemenea calendare se imprima si pentru anii urmatori. Unele din ele sunt traduceri dupa calendarele matematicienilor Pavel Halsken sau Johann Heinrich Vogh, aparute la Hamburg. Din 1713, incep sa apara calendare si la Petersburg. Cuprinsul acestor calendare este foarte variat si pe langa o serie de texte ce se repeta aidoma ca in calendarele straine, ele aduc si stiri din istoria Rusiei, ca de pilda, “numarul anilor sau lunilor de la inceputurile flotei ruse”, “incoronarea Majestatii sale Petru intai”, victoria repurtata asupra regelui suedez, Carol al XII-lea, precum si texte continand sfaturi practice “despre sanatate si boli”, “despre sangerare din vana si cu ventuze” etc.

Calendarele rusesti devin astfel purtatoare de cunostinte in cercurile cunoscatorilor slovelor tiparite.

Addthis