Interferente.ro Descopera Stiinta si tehnica Carbonul referat chimie

Sâmbătă, 24 Septembrie 2016 00:24

Carbonul referat chimie

carbonul referat chimieCarbonul se gaseste in natura sub forme foarte variate: forma cea mai curata este Diamantul care, dupa cum stim cu totii, este o piatra pretioasa si cel mai dur dintre toti corpii. El poate fi lucrat si cand e terminat la partea superioara cu o fata, se numeste briliant.

Se mai gaseste apoi carbonul sub forma de grafit care serveste la fabricarea creioanelor, apoi sub forma de antracit, huila sau carbune de pamant, lignit, care servesc toate ca si combustibil. Dintre acesti carbuni, huila pe langa ca serveste ca si combustibil, poate da naster,e prin distilare, gazului de iluminat si lasa ca ramasita un carbune usor, cenusiu si stralucitor numit coc, care severeste ca si combustibil, fiind intrebuintat mai ales in uzinele unde se topesc metalele, fiindca arzand da foarte mare caldura.

Pe langa aceste feluri de carbuni naturali, se mai cunosc diverse feluri de carbuni artificiali, dintre care noi ne servim mai ales de carbunele de lemn numit mangal, care stim ca se prepara prin incalzirea lemnului n vase unde nu poate patrunde aerul.

Toate felurile de carbune, dar mai ales carbunele de lemn, se bucura de proprietatea de a absorbi materiile colorante si gazele: din aceasta cauza carbunele este intrebuintat ca decolorant si dezinfectant. Cand dorim sa avem apa curata, buna de baut si nu avem decat apa dintr-un iaz sau dintr-un parau, care nu e curata, o vom filtra prin mai multe paturi de nisip si mangal redus in mici bucatele, ceea ce pe de o parte ia toate gazele rau mirositoare, iar pe de alta parte opreste necurateniile si diverse animale mici care se gasesc in apele statute, si care ar face sa ne imbolnavim, daca am bea apa, fara sa o filtram.

Carbunele arde in aer, adica se combina cu oxigenul si da nastere unui gaz numit anhidrida carbonica. Acest gaz rezulta din respiratia noastra. Pentru a ne convinge de aceasta, vom prepara mai intai apa de var, adica vom stinge var in multa apa si vom lasa sa se limpezeasca. Ala limpede ramasa deasupra varului este apa de var. sa punem aceasta apa limpede intr-un pahar si sa suflam inauntru printr-un tub. Vom vedea indata apa devenind tulbure si dupa catva timp se va depune pe fundul vasului o pulbere alba care este combinatia anhidridei carbonice respirata de noi cu calciul si care se numeste carbonat de calciu.

Anhidrida carbonica este un gaz mai greu decat aerul, de aceea l-am putea turna dintr-un vas in altul ca si apa. El se dizolva in apa mai ales sub presiune. Apele minerale de la Dorna si altele precum si apele gazoase preparate artificial (sifoane) contin dizolvata anhidrida carbonica sub presiune. De aceea cand le destupam vedem dezvoltandu-se o multime de bule gazoase care sunt formate din anhidrida carbonica.

Daca anhidrica carbonica rezulta din respiratia noastra, ea trebuie sa fie un corp ce nu poate intretine arderea si prin urmare nici respiratia. Deci, moi nu vom putea trai intr-un loc unde se afla multa anhidrida carbonica. Intr-adevar: daca luam o lumanare aprinsa sau o pasare mica si le introducem intr-un vas cu anhidrica carbonica, vom vedea indata lumanarea stingandu-se sau pasarea murind dupa catva timp. De aceea trebuie sa ne ferim a sta in locuri, unde se produce multa anhidrida carbonica, precum in odai inchise, unde se afla adunate multe persoane. In acest caz trebuie sa luam precautiunile cele mai mari ca sa reinoim aerul cat mai bine, pentru ca sa nu se adune multa anhidrida carbonica.

Anhidrida carbonica se poate prepara sau prin calcinarea carbonatului de calciu (piatra de var) sau prin descompunerea marmurei, care este si ea un fe de piatra de var, prin acidul clorhidric amestecat cu apa.

Carbunele arzand intr-un loc unde este putin oxigen da nastere unui alt gaz numit oxid de carbune, care este mult mai periculos decat anhidrida carbonica: acest gaz se raspandeste in odai in timpul iernii, cand, dupa ce s-a trecut focul in soba, astupam soba inainte sa fi trecut jaratecul. In acest caz, carbunele continuand a arde, insa in prezenta cu o mica cantitate de aer, dezvolta oxid de carbune, care raspandindu-se in camera si noi neputand sti ca- respiram, fiindca nu are miros, ne asfiziaza.

Combinandu-se insa carbonul cu oxigenul, hidrogenul si cate o data si cu azotul, formeaza un numar considerabil de compusi, care nu sunt altceva decat corpuri de natura organica, de origine animala sau vegetala. Cu studiul lor se ocupa o parte a chimiei numita chimia organica sau chimia compusilor carbonului, pentru a se deosebi de cealalta parte a chimiei, care ocupandu-se cu studiul corpurilor de origine minerala se numeste chimia minerala.

Addthis

Newer news items:
Older news items: