Cetatea Medias - o poveste despre ziduri

Inca din anul 1283, Mediasul a fost consemnat in unele documente sub denumirea de “villa Medgyes”, iar in 1359 este mentionat, pentru intaia data, ca oras (civitas). Incepand cu anul 1490, locuitorii germani (sasi), colonizati in aceste tinuturi de regii maghiari, au trecut la construirea unei importante centuri de fortificatii, lucrare realizata in cursul secolelor al XV-lea si al XVI-lea.

Sistemul de fortificatii grupat in jurul Bisericii Sf. Margareta, regasit in partea centrala a vechiului oras si denumit, inca din epoca medievala, Castelul, este atestat documentar in anul 1450. Ansamblul de fortificatii pare, insa, mult mai vechi, intrucat la sfarsitul secolului al XIII-lea exista aici o biserica, iar marimea incintei ar corespunde situatiei demografice a localitatii din prima jumatate a secolului al XIV-lea (circa 1.600.000 de locuitori).

Municipiul Medias, vechi centru istoric, atestat documentar la 3 iunie 1276, devenit la inceputul secolului al XX-lea important centru industrial si administrativ al judetelor Tarnava Mare si Sibiu, este situat in Podisul Tarnavelor, la intersectia meridianului de 24º22’ longitudine estica cu paralela de 46º10’ latitudine nordica.

Castelul fortificat

In prima faza, castelul a avut doua randuri de ziduri de aparare (cel exterior era prevazut cu un turn circular – situat pe latura sudica – si cu bastioane deschise), inconjurate de un sant lat. Incinta interioara a avut de la inceput cinci turnuri: Turnul Clopotelor, pe latura vestica; Turnul Scolii, pe latura nord-vestica; Turnul Funarilor, pe latura nordica; Turnul Croitorilor, pe latura sudica; Turnul Mariei, pe latura sud-vestica a fortificatiilor. Intrarea principala in acesta (un gang boltit si cotit) era situata in partea vestica a sistemului de fortificatii, pe sub Turnul Clopotelor.

Turnul inclinat

Lipit de Biserica Sfanta Margareta, care a fost extinsa in mai multe etape, se afla Turnul Trompetilor (sau al Trambitasilor), unde veghea trambitasul orasului care, in cazul aparitiei unor pericole, trebuia sa dea alarma prin sunete de trompeta. Ridicat si el in mai multe etape, Turnul Trompetilor are inaltimea de 68.5 m si o abatere de la verticala de 2.28 m (se numara primele 12 constructii de acest gen din lume).

Turnuri si bastioane

Construirea noului sistem de fortificatii al orasului, realizat din initiativa regilor maghiari Matei Corvin (1458-1490) si Vladislav al II-lea (1490-1516), s-a extins pe durata a patru decenii (1490-1534). Intrarea in oras se facea prin trei porti principale, aparate de turnuri puternice: Poarta Steingasser, spre nord, prin care se realiza principala legatura cu castelul, Poarta Forkesch, spre sud, si Poarta Zechesch, spre est. Turnul Steingasser, construit intre anii 1507 si 1534, are in compunere doua etaje si masoara 25.8 m. A fost dar in grija breslelor pietrarilor si zidarilor. Turnul Forkesch, ridicat intre anii 1494 si 1534, este construit din trei etaje prevazute cu goluri de tragere inguste si un acoperis piramidal. Turnul Zeckesch, in prezent demolat, era rpevazut cu guri de aruncare si cu contraforturi care facilitau culisarea grilajelor de inchidere a accesului.

In secolul al XVII-lea s-au realizat numeroase lucrari de refacere si completare a sistemului de fortificatii al orasului: in 1621 a fost construit Bastionul Cizmarilor; in 1632, Bastionul Faurarilor; in 1633 a fost inaltat, dincolo de Poarta Forkesch, „Bastionul Nou”; in 1636, s-au incheiat lucrarile la fortificatia de langa Poarta Steingasser; in 1641 a fost ridicat din nou zidul si Turnul Ulitei Faurarilor (Scmeidgasser); in 1645 s-au refacut zidul si Turnul Ulitei Noroioase (Kotgasser); in 1691 au fost reconstruite partial zidurile prabusite de langa spital si a fost inaltat Bastionul Rotarilor, pozitionat langa Turnul Aurarilor. In urma acestor amenajari, Medias era incojurat cu ziduri din caramida, in lungime totala de 2.360 m, inalte de peste 7 m si groase de circa 80 cm. Acestea erau prevzute cu ferestre de tragere pe tri directii si cu alei pentru straja.

Un moment trist in evolutia sistemului de fortificatii al orasului de pe Tarnava Mica se produce in anul 1705. Atunci, curutii lui Francisc Rokoczy al II-lea, condusi de generalul S. Forgacs, ocupa Mediasul si ii distrug o parte din ziduri.

Incepand din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a perfectionarii artileriei si artei militare, cetatea si-a pierdut rolul sau de aparare si, implicit, interesul comunitatii locale. Orasul a fost invadat de cladiri lipite de ziduri, care au suferit astfel serioase deteriorari.

In primele decenii ale secolului al XX-lea, lucrarile itnreprinse pentru comunicarea rapida dintre regiunea situata in interiorul fortificatiilor cu exteriorul au dus la daramarea unor portiuni intregi de ziduri. Au disparut 13 turnuri si bastioane, impreuna cu Turnul Portii Zeckesch, iar lungimea totala a zidurilor pastrate s-a redus la circa1.845 m. Au fost mentinute, pana in prezent, doua parti principale cu turnurile lor, o poarta secundara si sase turnuri si bastioane.

Astazi, din vechiul sistem fortificat al cetatii Mediasului mai pot fi admirate doar: Turnul de Poarta Steingasser, Turnul de Poarta Forkesch, Turnul Ulitei Furarilor, Turnul Rotarilor, Bationul Cutitarilor, Bastionul Cojocarilor, precum si unele portiuni ale zidului de aparare.

Marculet Ioan si Marculet Catalina