Interferente.ro Cultura Personalitati Charles Naudin pionier al biologiei contemporane

Joi, 23 Octombrie 2014 01:15

Charles Naudin pionier al biologiei contemporane

Charles Naudin pionier al biologiei contemporaneCharles Naudin s-a nascut la Autun, la 14 august 1815, fiind fiul unui institutor de tara.

Intrarea in viata a tanarului Charles a fost anevoioasa. Incepand de la 18 ani, Ch. Naudin si-a castigat existenta ca preparator si invatator. Isi formeaza primele deprinderi de cercetator al naturii, lucrand ca preparator in familia Saint-Hilaire, unde l-a cunoscut pe Auguste Saint-Hilaire. Primii pasi in cercetare au fost marcati de lucrarea “Flore du Bresil Meridional” (Flora Braziliei meridionale), efectuala sub conducerea si cu colaborarea lui A. Saint-Hilaire.

Dupa moartea acestuia, Naudin a intrat ca simplu gradinar la “Jardin des Plantes” (Gradina plantelor) pentru a-si castiga existenta in vederea continuarii studiilor universitare. In anul 1841 a devenit lientiat in stiinte naturale. Teza sa de doctorat, intitulata “Essai sur la vegetation des Solanees” (“Existenta vegetatiei de Solanacee”), a construit un adevarat succes.

In anul 1845, Naudin a fost chemat la Rouen, de botanistul Pouchet, pentru a lucra la determinarea plantelor de la Ecole de Botanique, unde si-a facut ucenicia ca profesor.

La scurt timp, Ch. Naudin s-a intors din nou la Paris, unde a obtinut o catedra de zoologie la College Chaptal, cu ajutorul botanistului J. Decaisne, profesor la acest colegiu, care prin solicitudinea si marea sa bunatate a fost o adevarata providenta pentru multi botanisti. Ch. Naudin s-a afirmat ca un excelent profesor la acest colegiu, dar numai dupa cativa ani a fost lovit de o grava infirmitate, o surditate progresiva, insotita de o nevralgie faciala, care l-a fortat sa-si prezinte demisia din postul de profesor, ramanand ani la rand, fara nicio sursa de existenta.

In urma interventiei luiJ. Decaisne, Ch. Naudin a fost primit sa lucreze ca voluntar la Musee d’Histoire Naturelle. In aceasta perioada a elaborat o monumentala lucrare intitulata “Monographie generale des Melastomacees” (Monografia generala a Melastomaceelor) care cuprinde descrierea a 500 de specii noi de plante.

In anul 1854, Ch. Naulin a fost angajat ca ajutor de naturalist la catedra lui J. Decaisne de la Musee d’Histoire Naturelle. In aceasta perioada incearca sa abordeze probleme centrale ale biologiei de la jumatatea secolului trecut, cum sunt: preocuparea pentru gasirea criteriilor definitorii si descifrarea legilor hibridarii. Entuziasmul si amrea sa forta de munca au gasit un camp de afirmare la catedra acestui mare botanist.

Tot acum, Naudin alcatuieste cea mai bogata colectie de Curcubitaceae din vremea sa si elaboreaza vaste lucrari de hibridare, atat intre specii, cat si in interiorul speciilor. Ch. Naudin a publicat numeroase lucrari de valoare, care il situeaza in randul celor care au contribuit la fundamentarea unor noi ramuri ale stiintelor biologice, ca: sistemica experimentala, stiinta despre ereditate, s.a.m.d.

Din corespondenta purtata cu Ch. Darwin, reiese cat de mult era apreciat de acesta din urma. Lucrarile sale din aceasta perioada i-au atras o larga recunoastere in randul specialistilor. Ca urmare a studiilor din aceasta perioada, in 1861 a fost ales membru al Academiei de stiinte din Paris, sectia botanica. Dar, boala sa veche s-a agravt si, in 1869, Muzeul s-a stabilit la Colliure, creand o statiune botanica din fondurile sale, unde si-a continuat cercetarile.

Curand, pierderea aproape simultana a doi fii ajunsi in pragul maturitatii a determinat prabusirea morala a marelui botanist.

In aceste momente grele, salvarea i-a salvat din nou de la profesorul J. Decaisne, care in 1879 a insistat sa-i fie incredintata conducerea unui parc cu o bogata colectie de specii si a unui laborator pentru studiul plantelor superioare, de la Antibess.

Conditiile noi de lucru l-au ajutat pe Naudin sa-si recapete elanul de munca care il caracterizeaza. O corespondenta activa, un frecvent schimb de seminte de plante cu marile gradini botanice din lume,  un aflux de vizite ale botanistilor, printre care numerosi straini, au dat un continut bogat si un sens nou vieti lui Ch. Naudin.

In aceasta perioada, el a scris doua memorii valoroase asupra eucaliptului si un tratat de aclimatizare a plantelor.

A fost un permanent colaborator si o perioada chiar redactor al unor periodice de botanica aplicata, printre care amintim: “La Revue horticule” (Revista horticola), “Le bon jardinier” (Un bun gradinar), “La Flore des serres” (Flora de sera), “L’Almanach du jardinier” (Almanahul gradinarului), “Le journal d’agriculture practique” (Jurnalul agriculturii practice), “L’Encyclopedie de l’agriculture” (Enciclopedia agriculturii), s.a.m.d., in care intalnim numeroase articole publicate de el inca din 1845.

Ch. Naudin a lasat pe langa o bogatie de observatii si concluzii, un exemplu viu de curaj, perseverenta si perspicacitate in abordarea problemelor de cercetare in biologie.