Joi, 21 Iunie 2012 04:00

Cheile Nerei

 

Cheile Nerei reprezinta un valoros obiectiv turistic prin salbaticia si pitorescul lor, pe intreg parcursul lor constituindu-se ca o stransa imbinare intre stanca, vegetatie si apa.

Cheile Nerei sunt o formatiune de tip chei, situate de-a lungul raului Nera in judetul Caras-Severin, intre localitatile Sasca Romana si Sopotul Nou (nordul Banatului). Cheile Nerei reprezinta o arie protejata aflata in patrimoniul natural al Romaniei, apartinand Parcului National Cheile Nerei-Beusnita, intinzandu-se pe o suprafata de aproximativ 22 de kilometri, din care 20 de km sunt chei propriu-zise de-a lungul raului Nera.

 

Caile de acces spre Cheile Nerei Beusnita sunt:

- in amonte: localitatea Sopotul Nou, pe soseaua care face legatura dintre Anina si soseaua Timisoara-Orsova;
- in aval: localitatea Sasca Romana, pentru acces pietonal, prin tunelele sapate in stanca in urma cu multi ani si satul Potoc pe soseaua Timisoara-Oravita-Potoc-Cantonul Damian, pentru acces auto.

 

Cheile Nerei-Beusnita sunt cele mai lungi chei din Romania! Formeaza o rezervatie complexa care cuprinde comori naturale caracterizate printr-un decor spectaculos si salbatic, oferind turistilor numeroase surprize. Aici, unde peretii se inalta pana la 200 de metri, apa Nerei si a afluentilor sai a sapat si a format in roca calcaroasa lacuri, canioane, pesteri si cascade impresionante pe toata lungimea cheilor. O poteca turistica marcata le strabate, dar parcurgerea lor necesita traversarea raului Nera direct prin apa.

Exista locuri in care peretii de calcar nu se vad, caci in imediata apropierea a malurilor Nerei se afla o padure deasa, care uneori ia aspectul unei jungle salbatice. Pe peretii de calcar se catara o vegetatie abundenta, iar prin crapaturi s-au instalat tufe de liliac salbatic, scumpie si alte plante submediteraneene. Toate acestea dau nota inconfundabila a cheilor.

Exista si locuri in care peretii de stanca coboara pana la apa, ca de exemplu in zona afluentului Valea Rea (un canion interesant, problematic, fiind mai greu de traversat).

Pe cea mai mare parte a cheilor nu exista drum carosabil, nici macar forestier, decat pe o portiune mica intre gura Beului si Cantonul Damian. In rest, exista doar poteca, uneori sapata in stanca (exista chiar niste scurte tunele) si care in plus obliga si la cateva treceri de pe o parte pe alta (trecerile se fac prin apa). De-a lungul cheilor, in zonele mai putin salbatice (acolo unde exista si un strop de lunca) exista vechi salase de piatra.

 

Declarata inca din 1943 rezervatie naturala, zona Cheile Nerei-Beusnita este strabatuta de cele mai lungi, mai salbatice si mai frumoase chei din tara. Substratul geologic format din calcare a permis formarea a numeroase pesteri, avene si cascade: Pestera de la Lacul Dracului, Pestera Dubova, Pestera Boilor, Avenul Sperantei, Cascadele Beusnitei, Cascada de la Vaioaga. Reprezentative sunt si cele doua lacuri naturale: Lacul Dracului si Lacul Ochiul Beiului.

Flora este reprezentata de 694 specii vasculare. Printre speciile rare si endemice se remarca garofita banateana, murul de banat, alunul turcesc, visinul turcesc, arborele mamut, tisa.

Printre speciile de fauna protejate amintim lupul, pisica salbatica, rasul, buha, randunica roscata, vipera cu corn, fasa mare, fusanul.

 

Asadar, Cheile Nerei sunt cele mai lungi chei din tara, caci pe urmatorii 22 km raul ramane inclesat intre versantii abrupti: pe stanga (sud) sunt Muntii Locvei, iar pe dreapta (spre nord) sunt Muntii Aninei. Ambele masive sunt formate din calcar, care adesea se observa sub forma unor pereti verticali sau ruiniformi de culoare cenusiu-deschis, ciuruiti de guri de pesteri.

Formeaza o rezervatie complexa ce cuprinde comori naturale caracterizate prin salbaticie si pitoresc si ofera turistului o odihnitoare izolare si nenumarate surprize.

 

Zona de conservare speciala - 4.845,1 ha

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: