Interferente.ro Cultura Diversitate Costumul femeiesc din Tara Oltului Gateala si acoperamantul capului

Miercuri, 07 Octombrie 2015 21:36

Costumul femeiesc din Tara Oltului - Gateala si acoperamantul capului

Costumul femeiesc din Tara Oltului Gateala si acoperamantul capuluiFelul de acoperire a capului era in trecut mult mai diferentiat decat astazi. Principala diferentiere era aceea determinata de deosebirile de varsta. Intr-un fel isi acopereau capul fetele tinere si in alt fel femeile si batranele. Astazi are loc un proces de uniformizare, in cadrul caruia broboada sau naframa au inlocuit aproape cu totul vechile piese care acopereau capul.

Pana in preajma celui de-al doilea rzboi mondial fetele purtau mici palariute rotunde confectionate dintr-un fel de detru de culoare neagra. Pe marginile palariutei rotunde era prins, ca podoaba, un ciucure mare facut din fire lungi de lana vopsita in diferite culori.

Acoperamantul capului la femei, numit in graiul locului “borese”, era alcatuit dintr-o asa-numita imbrobodeala cu “pomeselnic”. Acest fel de acoperamant era complicat ca structura si se deosebea ca numar de piese componente cat si ca aranjare a intregii legaturi. Pomeselnicul era alcatuit dintr-o legatura compusa din patru piese care se succedeau intr-o anumita ordine. Trebuie sa amintim ca pieptenatura obisnuita a femeilor era cu carare la mijloc. Cozile prinse a ceafa erau imbracate intr-o “caita de par”. Caita de par era un fel de mica boneta de panza alba. Ornamentatia caitei era foarte redusa si consta in cateva cusaturi facute cu arnici rosu si negru pe marginea din fata. Peste caita de par se punea “caita cu cipca”. Acest fel de caita avea forma unei bonete si se fixa cu un siret negru trecut pe sub barbie. Caita cu cipca se compunea din doua parti: boneta propriu-zisa, care acoperea capul si doua piese laterae care acopereau urechile. Boneta era facuta la inceput din panza alba, iar mai tarziu din panza inflorata cu culori diferite cumparata din comert. Cele doua piese laterale se confectionau dintr-un fel de siret negru lat si “glatuit” (lustruit) cumparat tot din comert, care se plisa in incretituri foarte marunte. Din acest siret foarte incretit si strans la un loc se formau un fel de aripi ca niste aparatori de urechi, lungi de 12-16 cm si late de 4-6 cm. Caitele femeilor mai bogate erau impodobite cu paiete roscate, “parale”, care se coseau de “sinorul” (siretul) negru plisat. Caracterul de podoaba al caitei cu cipca este scos in evidenta si de faptul ca batranele ramase vaduve n-o mai poarta, socotind acest fel de caita ca o piesa de gateala. Caita este prinsa pe frunte cu un “fruntar”, o panglica pe care sunt cusute margele mici lucioase. Peste cele doua caite “de par” si “cu cipca” se imbrobodeste “pomeselnicul”. Pomeselnicul este un stergar alb, tesut din bumbac si avand cam doi metri lungime. Mijlocul stergarului este tesut simplu, in schimb cele doua capete au o tesatura foarte complicata. In aceasta tesatura complicata si frumoasa a capetelor apare motivul tipic pentru tesaturile din tara Oltului, numit “ciurelele”. Panza tesuta in acest fel are aspectul unei suprafete alcatuita din mici ochiuri regulate si poligonale asemanatoare cu fagurii lucrati de albine.

Acoperamantul cu pomeselnic, original si atragator ca infatisare, insa complicat si in buna masura stanjenitor, a disparut aproape cu desavarsire. Nevestele din tara Oltului nu-l mai poarta. Foarte rar mai poate fi intalnita cate o batrana care in zilele de sarbatoare isi pune pomeselnic. In costumul nou pomeselnicul este inlocuit de “carpa” neagra.

Insusirile de frumusete si originalitate ale legaturii cu pomeselnic se adauga la cele ale restului costumului din tara Oltului, formand un ansamblu armonios si unitar.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: