Sâmbătă, 07 Octombrie 2017 21:48

Cucul batran

Va oferim spre lectura poezia “Cucul” scrisa de Mircea Codreanu.

Cucul batran

Un cuc batran se lamenta, odata

Plin de amar: - O, soarta blestemata

Zadarnic mai fac umbra pe pamant! …

Nu am amici … Mai sunt si divortat,

Din cauza ca nu ne-am impacat.

(Eu am tinut la fosta mea sotie,

Dar nu-nghiteam sa-mi iasa din cuvant!)

Cat despre puii mei, nici nu se stie

Pe unde se mai afla si ce sunt.

Eu sunt un cantaret posac, bizar,

M-am izolat de lume - voluntar! …

Sunt un inadaptabil, din nascare! …

Ma exersez (in micul meu “castel”)

Sa cant si eu ca o privighetoare,

Dar am ramas acelasi bariton,

Automatizat si monoton,

Redus la … doua note de un fel …

In permanenta, sunt persecutat

De un destin feroce si etern,

Desi eu stiu ca m-am sacrificat

Si pentru arta mea am renuntat

Chiar si la sentimentul meu patern …

In orice caz, nu-ncape indoiala,

Ca daca as fi fost mai stimulat

As fi ajuns un muzicant cu fala …

……………………………………………

Nu stiu precis cat timp s-a lamentat

Dar stiu ca un mierloi i-a ripostat:

- Te-am ascultat si nu te-am intrupat,

Dar trebuie sa-ti spun ca n-ai dreptate …

Tu ai ajuns un inchistat … Te-ai rupt

De orice fel de colectivitate …

Cel ce prefera sa se izoleze

Nu are nici un drept sa protesteze

Si nici motiv sa fie revoltat

Ca nu e pretuit si ajutat

Sa se remarce si sa progreseze …

Gandeste-te la ce ti-am spus! … Ma duc …

Si cucul a ramas sa mediteze

Ce inseamna sa fii singur … cuc!

Addthis

Related news items:
Older news items: