De ce e cerul albastru?

Probabil majoritatea parintilor au fost intrebati de curioasele lor odrasle despre motivul culorii albastre a cerului. Probabil ca multi au cazut pe ganduri …

Raspunsul la aceasta intrebare sta in fenomenul denumit difuzie a luminii.

Leonardo da Vinci a fost, probabil, primul care a incercat sa explice cu spiritul sau observator si investigator, dar cel care a demonstrat, tinand prisma in razele soarelui, ca lumina se descompune in culori si ca fiecare culoare are o lungime de unda specifica, a fost Isaac Newton.

Lumina soarelui contine toate culorile curcubeului, gradate de la rosu, galben, verde si pana la albastru si violet (ROGVAIV). Fiecare culoare are o lungime de unda specifica. Albastrul are o lungime de unda mica si de aceea lumina albastra calatoreste repede. Cand lumina soarelui intalneste atmosfera noastra bogata in oxigen, moleculele de oxigen imprastie undele cu lungime scurta mai repede decat pe celelalte, cu lungime mai mare. Putem spune ca oxigenul si culoarea albastra sunt facuti unul pentru altul. Astfel ca, in zilele insorite, in care cerul este albastru, acest lucru este posibil pentru ca particulele din aer imprastie lumina albastra de la soare mai bine decat imprastie celelalte culori

Apusurile sunt rosii deoarece seara, lumina are mai multa atmosfera de strabatut pentru a ajunge la ochi si numai lumina rosie este suficient de puternica pentru a patrunde.

!!! Lumina albastra are o lungime de unda scurta, iar particulele din aer o imprastie facand cerul sa apara albastru. Lumina rosie are o lungime de unda lunga care trebuie sa actioneze mult mai puternic si nu este imprastiata la fel de usor.

Moleculele din compozitia aerului sunt mai mici decat cele din compozitia norilor - diametrul lor este mic, chiar si prin comparatie cu lungimea de unda a luminii. Fiecare molecula din aer, de oxigen si azot, imprastie lungimile de unda scurta ale luminii mai bine decat lungimile de unda lungi. Cand lumina solara intra in atmosfera, lungimile de unda scurta (violet, albastru sau verde) sunt mai puternic imprastiate decat lungimile de unda lunga (galben, portocaliu si, mai ales, rosu). De fapt, lumina violeta este de 16 ori mai puternic imprastiata decat lumina rosie. Cand privim spre soare, lungimile de unda corespunzatoare culorilor violet, albastru si verde sunt imprastiate si „lovesc” ochiul din toate directiile. Deoarece ochii nostrii sunt mai sensibili la lumina albastra, aceste unde, vazute impreuna, produc senzatia de albastru, venind din toate directiile. Acesta este motivul pentru care atunci cand privim spre cer acesta pare albastru. Pamantul nu este singura planeta cu un cer colorat. Pe Marte, de exemplu, praful din aer determina culoarea rosie a cerului.

Surse si Adrese Web Utile

http://vremea.meteoromania.ro/node/5661