Interferente.ro Descopera Natura Din tainele marilor

Marţi, 29 Ianuarie 2013 18:08

Din tainele marilor

Pare incredibil, dar – incepand de la circa 3.000 m in adancul marilor – exista “primaveri calde”, unde tasnesc in permanenta izvoare termale, in jurul carora se formeaza adevarate zacaminte de minereuri. Lonsdale, un celebru oceanolog, a descoperit in 1976 pentru prima data zacaminte submarine. El a facut circa 100 de scufundari pentru a observa indeaproape aceste zacaminte.

In zona centrala a Golfului California, Lonsdale a descoperit petrol in 1982, analizand mostre de apa culese in preajma zacamintelor hidrotermale. Si mai surprinzator a fost faptul ca acest petrol provine dintr-o “generatie foarte tanara”. De obicei, formarea petrolului necesita milioane de ani. Se crede insa ca petrolul gasit de Lonsdale ar fi fost format numai de cateva sute de mii de ani.

Cateva principii biologice cunoscute sunt rasturnate de descoperirile facute in jurul acestor izvoare termale. Regiunile din jurul izvoarelor termale sunt locuite de fiinte ciudate.

Cunostintele de pana acum sustineau ca adevarata baza a activitatii biologice o constituie energia solara. Plantele creeaza elemente nutritive prin fotosinteza, iar animalele se hranesc cu plante sau animale mai mici pentru a supravietui. Cu alte cuvinte, vietuitoarele se hranesc cu energie solara.

Cu toate acestea, exista in adancul marilor, un sistem biologic complet diferit, care nu are nimic de-a face cu fotosinteza. Zonele din jurul izvoarelor termale submarine constituie mediul de viata al unui mare numar de vietuitoare, care isi iau cele de trebuinta din energia furnizata de magma din adancul pamantului. Aceste animale sunt cat se poate de ciudate. Intre ele se numara niste viermi tubulari, lungi de circa 2 m, crabi albi ca neaua si scoici uriase, de 30 cm diametru.

Aceste animale sunt complet diferite de vietuitoarele intalnite pana acum. Viermii tubulari, de exemplu, nu au gura, organe digestive si orificiu anal. El contin, pur si simplu, bacterii care consuma sulfatul emanat de magma si obtin astfel energia necesara. Alte vietuitoare devoreaza aceste bacterii pentru a supravietui si sunt, la randul lor, inghitite de alte animale mai mari. Ciclul merge astfel la nesfarsit. Toate aceste creaturi se descurca fara energia solara – element considerat mult timp ca indispensabil fiintelor vii.

Oamenii de stiinta au descoperit un sistem ecologic nou, complet independent fata de sistemul cunoscut. Executand mai multe scufundari in largul coastelor vestile ale Statelor Unite, in zona denumita Gorda Sea Mount, la circa 3.400 m sub nivelul marii, s-au descoperit niste “chei” cu o deschidere intre 2 si 10 km, intinzandu-se pe o mare distanta. Aceste “chei” formeza, de fapt, o adevarata fantana de apa clocotita, venind din strafundurile pamantului. De-a lungul lor se afla mormane de minereuri. Un astfel de morman, de forma globulara, avea o inaltime de circa 18 m si un diametru, la baza, de aproape 30 m, iar in varful lui se gasea un tub de circa 3 m inaltime, care “fumega”. Prin acest tub tasnea apa calda.

Temperatura apei in jurul acestui “crater”sui-generis se ridica la 350-400ºC. La suprafata, aceasta temperatura ar fi facut ca apa sa se evapore imediat, dar la adancime, la o presiune de peste 300 de atmosfere, fenomenul de evaporare nu se mai produce. Intrucat temperatura apei care tasneste din adancuri se ridica la circa 1.200ºC, multimea de metale in suspensie pe care o contine se cristalizeaza instantaneu la contactul cu apele marii, mult mai reci. “Fumul” nu este, astfel, altceva decat sulfurile metalelor respective. Treptat ele sedimenteaza si formeaza zacaminte. In jurul acestor zacaminte se zaresc creaturile ciudate amintite.

In aceste zone, crustele mineraliere bogate in cobalt contin de circa cinci ori mai mult cobalt decat nodulii metalici “clasici”. Iar cobaltul este indispensabil pentru productia unor elemente necesare tehnicilor de varf, inclusiv electronica si realizarea a noi materiale industriale sau a unor moderne echipamente de telecomunicatii etc. Industria aerospatiala, de exemplu, are o nevoie acuta de aliaje pe baza de cobalt, in stare sa reziste la temperaturi foarte inalte.

Crustele de cobalt ar putea contine si platina, fiind, totodata, resursele minarale submarine care pot fi exploatate cu usurinta. Crustele de cobalt ce se gasesc, de obicei, pe pantele muntilor marini au o grosime de cativa centrimetri si se afla la circa 1.000-2.000 de metri, adancimea la care se gasesc nodulii metalici.

Addthis

Newer news items:
Older news items: