Interferente.ro Descopera Civilizatii Divinitatile destinului si ale vietii omenesti

Joi, 27 Noiembrie 2014 01:04

Divinitatile destinului si ale vietii omenesti

Divinitatile destinului si ale vietii omenestiDupa credintele vechi, viata omului este supusa destinului (fatum). El fixeaza legile inflexibile, care reguleaza existenta fiecaruia de la nastere pana la moarte. Chiar zeii se supun destinului.

Divinitatile, care influenteaza asupra destinului omenesc, sunt Pacele (Parcae), inchipuite ca trei surori: una care influenta firul vietii, alta care da fiecareia partea sau norocul ce i se cuvinea, iar a treia taia firul vietii.

Zeita norocului la romani se numea Fortuna si juca un rol foarte important. Ea impartea darul ei oraselor si oamenilor. Fiecare oras din Italia poseda Fortuna sa particulara. Ea era adorat la romani sub diferite epitete. Fortuna poporului roman se numea Fortuna Publica. Era credinta ca aceasta zeita, in timp ce a vizitat toate orasele mari ale antichtatii, s-a fixat la Roma ca sa ramana aici pentru totdeauna.

Aceasta zeita avea cate un epitet special dupa actele vietii pe care le proteja. De exemplu, era o Fortuna Redux, care proteja intoarcerea; era o Fortuna dux, care proteja plecarea, etc.

Cei vechi mai aveau credinta ca exista spirite protectoare pentru fiecare om de la nastere pana la moarte. Aceste spirite protectoare se numeau la romani Genii. Aceste genii nu vegheau numai asupra omului luat ca individ, ci si asupra familiei sale, asupra oraselor si natiunilor. Astfel Roma isi avea geniul ei publc (Genius Romae). Sub imperiu, alaturi de geniul public se adora si geniul imparatului domnitor.

In afara de genii, romanii mai aveau un numar mare de divinitati, invocate in Indigitamenta si care nu difera de genii decat prin faptul ca nu apar decat in anumite imprejurari. Actiunea cea mai simpla da nastere la o multime de divinitati. De exemplu: zeita care invata pe copil sa manance se numea Educa, zeita care ii invata sa bea se numea Potina, iar zeita care ii invata sa vina in casa se numea Adeona, s.a.m.d., pentru toate celelalte acte ale vietii.

Aceste divinitati nu poseda nume adevarate. Numele ce le au indica numai functiunile ce le indeplinesc si nu au existenta reala in afara de aceste functiuni.

In afara de acestea, romanii mai aveau o multime de divinitati morale, alegorice, carora le-au ridicat si temple: Libertas, zeita libertatiil Felicitas, zeita fericirii; Spes, zeita speranteil Bonus Eventus, zeu al intamplarilor favorabile; Annona, zeita care avea grija de aprovizionarile cu grau; Concordia, zeita bunei intelegeri, o zeita foarte populara la romani. Ea pastra buna intelegere intre clasele sociale. Nu in ultimul rand, o mentionam pe Pletas, zeita tuturor legaturilor naturale de afectie sau de respect intre om si zeu, tata si fiu, patron si client, etc.

Romanii mai adorau si pe Aequitas (Egalitatea), Justitia (Dreptatea), Clementia (Blandetea), Providentia (Prevederea) etc.

Addthis