Interferente.ro Descopera Istorie Doamnele din epoca fanariota

Miercuri, 04 Noiembrie 2015 00:15

Doamnele din epoca fanariota

Doamnele din epoca fanariotaDoamnele veacului al XVI-lea stiu sa se lupte pentru Domnie, sa porunceasca ostilor, sa pedepseasca dusmanii, sa carmuiasca tara si sa judece. Si de la Doamnele din celalalt veac, al XVII-lea, pornesc porunci si, intamplator, hotarara de judecata.

Regenta e pastrata statornic Doamnelor, cand sotul pleaca, in razboi sau cand ele raman, ca vaduve, epitroapele fiilor. Asa s-a intamplat in Moldova cu o Ruxanda Lapusneanu, cu sotiile Movilestilor, iar la Munteni cu Chiajna si cu Doamna Ecaterina, ca si cu Marghita, mama lui Gavrilas Movila.

Chid asa-numita “era fanariota” incepe dupa 1700, sotiile Domnilor, mai mult straine, nu mai au insa nici un amestec in trebile tarii, ci lancezesc in gineceu, in seraiul curtii, aparand numai la hramuri si la cate un alai.

Asa cerea moda turceasca, stapanitoare in toate. Despre cele trei sotii ale lui Nicolae Mavrocordat, despre cele doua ale fiului sau Constantin, despre sotia a doua a lui Grigore Matei Ghica, Zoita, nu se poate spune nimic. Intamplarea face sa stim ca Ralita, Doamna celui dintai Callimachi, era o agera stapana de casa. Nurorile ei, Doamnele lui Grigore si Alexandru-Voda Callimachi, au fost greci, dar intaia sotie a lui Alexandra, Ruxanda, era fiica lui Scarlat-Voda Ghica si nepoata de fiu a Zoitei. Sotia lui Grigore chiar, desi fata lui Beizadea Alexandra Nicolae Mavrocordat, se chema Ileana.

Nici acele doamne pe care le atinge cea mai mare nenorocire, sotul lor fiind injunghiat sai decapitat, nici acelea nu fac sa se auda pana la noi o plangere.

Maria, Pulkerial, Smaranda, sotiile lui Nicolae-Voda, erau greci, dar Constantin Mavrocordat lua in casatorie pe Smaranda, nepoata lui Stefan-Voda Cantacuzino, fiica a lui Raducanu, fratele sau, apoi pe o Moldoveanca, Ecaterina, fiica lui Constantin Roset; si azi se vede la Cetatuie, langa Iasi, icoana Precistei daruita de dansa. Pe mormantul Zoitei, moarta la 1729 si adusa la manastirea Pantelimon de fiul ei Scarlat, pe atunci Domn in Moldova, e o inscriptie romaneasca. Ea lasa o fiica, Ruxanda. Constantin Racovita tinu pe Tarigradeanca Sultana, poate fiica lui Gheorghe Basa-Mihalopulo, care se odihneste la Golia din Iasi, moarta in tinerete, spre marea durere a sotului care cauta sa moara din betie. Din fetele lui Grigore Alexandru Ghica, cel taiat de turci la 1777, una lua pe Lupu Bals, alta pe Filip Catargiu. Sotia lui Constantin Moruzi era o greaca, dar fete de-ale lui au luat pe Scarlatachi Sturza, pe Sandulachi Sturza, pe langa alte trei date dupa Greci. Zoita lui Raducanu Ruset, o biata orfana, fu sotia lui Alexandru Moruzi, iar o prea-frumoasa Vacareasca, Safta, a lui Constantin Ipsilanti. O fata a lui Nicolae Caragea fusese una din sotiile lui Tenachita Vacarescu, poetul. Iar Scarlat Callmachi tinea pe Smaranda, fata lui Nicolae Mavrogheni, care muri saraca si e ingropata, la Golia din Iasi. Era astfel o nationalizare a dinastiilor straine ce ajunsesera a domni peste noi.

Cu Ioan Sturdza si Grigore Ghica, cel dintai avand inca pe batrana lui, Ecaterina Doamna (Roznovanu), cel de-al doilea despartit de sotia sa, Maria Hangerli, fiica Domnului cu acest nume, ucis in Bucuresti, Doamna Marghioala, vestit de vorbareata, de primitoare si de neastamparata, care primi la Colentina, in palatul el care se ruineaza acum, si pe rusii lui Luders si pe turcii lui Fuad-Efendi din 1848 -, incepe vremea cea noua, la 1822.

Doamnele acestui timp sunt prea cunoscute ca sa trebuiasca a se vorbi de dansele. Adevaratele chipuri eroice sau duioase sunt insa ale unor timpuri acum departate.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: