Faurarii

Pentru multe popoare, prelucrarea metalului e de origine divina. Faurarul trebuie sa fie ori puternic, ori vrajitor, ori cu infatisare grotesca (Hefaistos, Vulcan, piticii nordici), iar fierul e inzestrat cu puteri miraculoase.

Evreii credeau ca Azazel, ingerul cazut, ii invatase pe oameni arta metalurgiei. Buriatii din Mongolia spun ca Boshintoi e stapanul forjelor Soarelui; el i-a pus pe cei noua fii ai lui sa-i invete pe oameni sa prelucreze metalul. Dar oamenii erau prea nepriceputi pentru a intelege. In disperare de cauza, cei noua fii luminosi ai lui Boshintoi s-au casatorit cu femei pamantene care au dat nastere celor noua familii de faurari pamanteni iscusiti.

Oamenii trebuie sa plateasca privilegiul de a extrage metalele din osul pamantului-mama si de a-l chinui prelucrandu-l. O legenda chineza spune ca primul clopot din Beijing a fost faurit de Kuan Yu pentru cel de-al treilea imparat Ming. Din pricina marimii lui, clopotul a fost foarte greu de turnat. Primele doua incercari au esuat. A treia oara, cand turna metalul, fiica lui Kuan Yu s-a aruncat in aliajul incins strigand: “Pentru tatal meu!”. Socotea ca o opera atat de minunata avea nevoie de un sacrificiu uman. Kuan Yu i-a sarit in ajutor, a prins-o de picior, dar a rams in mana doar cu pantoful ei.

Clopotul a fost inaltat in turnul portii principale a Beijingului. Avea un sunet nemaiauzit: puternic, limpede si melodios. In el insa se dinstingea si un geamat: “hsieh”. “Hsieh” inseamna pantof. Fiica lui Kuan Yu isi cerea pantoful. Dar era cu neputinta sa-i mai fie inapoiat.

Faurarul nu e neaparat un zeu, ci mai degraba un auxiliar al zeilor, in calitatea lui de creator si organizator al lumii oamenilor. In India, Tvashtri forjeaza armele lui Indra; in Grecia Hefaistos i-a faurit armele lui Ahile. Geneza vorbeste despre Tubalcain, primul mester in bronz, iar in mitologia nordica Thor edifica noua ordine a umanitatii cu ciocanul sau de fier numit Mjolnir, facut de pitici. Ptah, creatorul vechiului Egipt,  e stapanul faurarilor si fabrica uneletele lui Horus.

La romani, ariciul e considerat adevaratul inginer al creatiei (I.A. Candrea), deoarece acest minuscul animal mitic, priceput, intelept si cu intuitii creatorii, ii sfatuieste pe Fartati cum sa stranga pamantul pentru ca sa incapa sub cer; in alte variante, el insusi face vaile si muntii ; participand astfel direct la procesul cosmogonic. In plus, tepii lui sunt leacuri miraculoase pentru ca “ard” (ariciul apare ca un animal de obarsie solora, cu tepii-raze), el a rasucit firul vremii, impletit din doua fire, unul alb (ziua) si unul negru (noaptea) si tot el e descoperitorul ierbii fiarelor.