Fortareata romana de la curbura Carpatilor buzoieni

Dupa mai bine de un secol de la cercetarile intreprinse de Alexandru Odobescu la Pietroasa, unde s-a descoperit vestitul tezaur “Closca cu puii de aur”, arheologii au mai deschis un santier. Obiectivul urmarit era acela de a stabili cand si cine a construit fortareata de la poalele dealului Istrita. Sapaturile executate au scos la iveala vestigii numeroase, de factura romana si de traditie geto-dacica. Una dintre cele mai semnificative descoperiri a fost gasirea unei monede de argint emise in timpul imparatului Flavius Valens, in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Si, cum si Odobescu a identificat o moneda din aceeasi perioada, faptul i-a determinat pe arheologi sa dateze castrul din aceasta perioada. O alta concluzie reiesita din studiul obiectele gasite demonstreaza ca fortareata si-a incetat existenta in jurul anulor 375-381.

“Castelul” situat la curbura Carpatilor buzoieni a fost construit de mesteri romani, care cunosteau procedeul pregatirii mortarului si arderii caramizilor, iar prezenta materialelor geto-dacice dovedeste ca pentru scoaterea pietrei din carierele apropiate sau pentru transportul lemnului necesar fierariei s-a folosit mana de lucru dintre localnici. Dintre materialele gasite se mentioneaza cateva creuzete pentru turnat bijuterii, dalti si cutite din fier, fibule si catarame din bronz, precum si ceramica lucrata cu mana sau la roata, de traditie geto-dacica. Pe latura de sud a fortaretei a fost reparata necropola acesteia care cuprinde morminte din secolul al IV-lea.

Dar o descoperire importanta s-a facut la IAS Pietroasele: aici s-au dezvelit mormintele aparatorilor cetatii. Alaturi de vase, obiecte si podoabe, monede de la Constantius al II-lea, erau numeorase arme de provenienta romana. Sabii cu doua taisuri, pumnale si varfuri de lanci atestau existenta primului cimitir de acest fel din tara noastra. Continuandu-se cercetarile, specialistii au scos la lumina si vestigiile unor mari terme romane. La 400 de metri est de castru, numeroase ziduri groase de peste un metru apartineau unui edificiu antic lung de 50 de metri si lat de 30. Au fost surprinse canale de drenaj, unde se crede ca a existat palestra, sala de gimnastica, de asemenea un hipocaust, asa-numitul calorifer al antichitatii. Un fragment de caramida a atras atentia cercetatorilor datorita inscriptiilor inscrise pe ea. Erau semnele Legiunii a XI-a romana, Claudia, si constituia un document extrem de valoros din punct de vedere istoric. Se demonstreaza ca aceasta legiune a fost readusa pe la mijlocul secolului al IV-lea in aceste locuri, de Constantin cel Mare, cu prilejul reanexarii teritoriului de la nord de Dunare.

In stadiul actual al cecrcetatorilor este acceptata si ipoteza potrivit careia momentul ridicarii castrului de la Pietroasa coincide cu initiativa lui Constantin cel Mare de a realipi la imperiu o fasie de teren marginita la extremitatea de nord prin cunoscutul val de aparare denumit Brazda lui Novac.