Interferente.ro Descopera Natura Hrisca graul negru

Joi, 05 Noiembrie 2015 00:17

Hrisca - graul negru

Hrisca graul negruIntre plantele de hrana este si hrisca, careia i se zice si grau negru din pricina boabelor sale care au aceasta culoare. Hrisca este adusa de prin Asia ca si meiul. In tara noastra se cultiva astazi mai mult prin Moldova. Ii prieste locurile cu caldura potrivita, mai ales cele umede. Se poate spune ca in partile pe unde nu izbuteste cerealele ca graul si porumbul, hrisca le poate lua locul.

Hrisca nu este o cereala, cum se crede de multi, ci o planta ierboasa din familia Poligoneelor.

Ea are o radacina firoasa ca si a graului, o tulpina ramuroasa, cu frunzele late si mari, in forma de inima ori de sageata. Florile cresc pe varful ramurilor si au culoare alba-rosioara, iar ca fruct are niste boabe cu coaja tare, neagra, in trei muchii.

Hrisca creste mai bine in pamanturile usoare: argilo-silicioase, taranoase si in cele nisipoase sau cliseioase. Nu prea izbuteste insa in pamanturile varoase si cretoase. Inainte de semanat, pamantul trebuie arat de cateva ori, ca sa fie cat mai marunt.

Hrisca se seamana pe la sfarsitul lunii aprilie si chiar in mai, de obicei prin imprastiere. La un hectar se arunca intre 70-80 litri, dupa felul pamantului. Intr-un pamant mai bogat se seamana mai mult, in altul mai sarac mai putin. Dupa semanat, se trage usor cu grapa peste pamant si in asa chip incat samanta sa nu se ingroape prea adanc.

Boabele de hrisca incoltesc de obicei dupa o saptamana. Foitele rasarite au o culoare galbena verzuie. Cresterea hristei este mult ajutata: daca timpul e bun si in curand acopera campul, dandu-i un colorit verde placut la vedere.

Hrisca se coace prin luna lui august. Se culege dupa ce i s-au rosit cotoarele, dar mai inainte de a se coace toate boabele, caci altfel se scutura multe din ele. Ea se coseste ori se poate smulge cu mana. Ca si la grau, se mai lasa snopii rasfirati pe camp cateva zile, spre a se coace si boabele cele necoapte. Apoi se cara la arie, avand grija ca in carute sa se puna cate o panza groasa care sa impiedice risipirea boabelor. Hrisca se treiera cu caii ori cu masina de treierat. Treieratul cu caii incepe dupa ce a rasarit soarele si s-a luat roua. Treieratorii au grija sa intoarca cotoarele de mai multe ori, ca sa se scuture toate boabele. In alte parti se intrebuinteaza pentru alegerea boabelor, imblaciul. Boabele treierate se vantura, ca sa se deosebeasca de pleava si apoi se duc la magazie.

Cultivatorii de hrisca spun ca de la 1 hectar se produce in pamanturile bune intre 20-30 hectolitri, iar cand productia e slaba se dobandeste de la 5-6 hectolitri.

Boabele de hrisca se fac faina prin macinare. Din faina de hrisca se face mamaliga, iar amestecata cu cea de grau se intrebuinteaza si la facere painii. Ca putere de hranire, hrisca se apropie foarte mult de porumb, insa este mai prejos de meiul. La 100 kilograme de boabe de hrisca se fac de obicei 135 kilograme de paie. Cand aceste sunt crude, se pot intrebuinta ca hrana pentru vitele cornute. Dupa ce s-au uscat, se foloseste ca asternut. Florile de hrisca sunt folosite de albine, cand celelalte plante agricole incep sa se imputineze prin vestejire.

Addthis