Interferente.ro Cultura Pictura Identificarea falsurilor in muzee

Joi, 26 Ianuarie 2017 00:57

Identificarea falsurilor in muzee

Identificarea falsurilor in muzeeFiecare dintre marile muzee ale Europei poseda cate un laborator de control, care identifica eventualele falsuri, in operele de arta. In Germania, la muzeele din Berlin si din Dresda, s-au facut interesante studii asupra compozitiei chimice a culorii. Luvrul insa dispune de multa vreme de niste aparate imaginate de Conservatorul de arte si meserii din Paris, gratie carora se pot obtine cele mai perfecte observatii asupra picturilor.

Aparatele au fost amenajate chiar in Luvru si repartizate in cinci sali: o sala cu aparate fotografice, o sala de examinare prin raze X si raze ultraviolet, o sala unde sunt instalate aparatele optice, o alta pentru arhiva si, in sfarsit, una, cuprinzand un laborator pentru developarea fotografiilor.

Nu s-a urmarit numai strangerea de diverse aparate, ci s-a dat o oarecare atentie si … decorului. Astfel, s-a efectuat un mosaic artistic, s-au tapetat largii pereti ai muzeului, s-a creat o iluminatie indirect aplafonului pentru agrementul ochilor si s-au asezat scaune metalice pentru ca acei ce exploreaza muzeul sa poata sedea comod.

Aceste imbunatatiri artistice ale muzeului se datoreaza unui argentinian, prof. Carlos Mainini, insa tot unui argentinian i se cuvine inzestrarea cu un control stiintific al acestui locas al lui Apollo: este persoana d-lui Fernando Perez, ambasadorul argentinian la Paris. Ne este imposibil sa expunem aici in detaliu originalitatea in controlul si descoperirea de falsuri introdusa in laboratorul acestui muzeu de d. Perez, insa vom incerca sa expunem in cateva cuvinte principiul de control exercitat.

Daca se ilumineaza oblic suprafata unui tablou, pictura care este aplicata in straturi inegale, apare sub forma unor proeminente scortoase. Astfel sunt scoase in relief diferitele aruncaturi de penel, astfel apara ingrosarea de culoare a tabloului.

Ori, aceasta este marele merit al descoperirii, caci aceasta ingrosare de culoare difera de la un pictor la altul. Aceasta diferenta de ingrosare este atat de caracteristica fiecarui artist, dupa cum scrisul variaza de la individ la individ.

Ingrosarea de vopsea pe un tablou nu se efectueaza intentionat, la doritna, ea este in functie de natura, educatia sa sensibilitatea artistic cu care este dotat fiecare pictor in parte. Se observa usor toate consecintele ce se pot trage dintr-o observatie, necesara identificarii si autentificarii tablourilor.

Iluminatia aceasta oblica, numita “lumina joasa”, permite un examen mult mai usor al acestor fine riduri ce se intretaie cu miile pe panza invechita de timp. Se stie apoi ca tot gratie acestor riduri se poate aprecia vechimea – varsta – unui tablou, lucru pe care falsificatorii au grija deosebita a le imita cu abilitate prin patenta proprie … Insa daca se examineaza la lumina joasa aceste riduri artificial, ele iau cu totul alta forma decat aceea pe care o au cele natural, determinate de Cronos.

Laboratorul Luvrului utilizeaza atat razele X, cat si pe cele ultraviolete. Razele X au fost aplicate mult timp in acest gen de cercetari si imaginatia febrile a publicului a pus nenumarate ispraci la activul lor, una mai fantezista ca alta, fata de serviciul real ce-l aduc stiintei.

Efectiv ele sunt utilizate actualmente mai mult pentru a da pe fata retusurile sau repictarile. Razele ultraviolet joaca aproape acelasi rol. Gratie radiografiei insa, s-a descoperit in aceeasi directive, sub pictur aparente, personaje, lucrari de arta ale marilor artisti ai Renasterii, pentru inlesnirea traficului stimulat de furt. Stiinta aplicata in muzeu este cel mai plastic si concret mijloc de identificare al unui fals ordinar, cu care falsificatorii vor sa obtina preturi fabuloase, dandu-l drept o opera celebra.

 

Addthis