Interferente.ro Descopera Stiinta si tehnica Imaginile onirice si visul

Marţi, 16 Septembrie 2014 01:05

Imaginile onirice si visul

Imaginile onirice si visulVisul, “paznic al somnului” si “aparator al eului”, continua de mii de ani sa incite reflectia umana. Speculatiile mistico-religioase despre vise au cedat in fata cugetarii filozofice rationaliste, bazata pe datele cercetarilor stiintifice. In urma cu peste noua mii de ani, in regatul asirian al lui Assurbanipal, visul era considerat un dar al zeilor. In vechile escrieri indiene de acum trei-patru mii de ani se aminteste despre cele patru stari ale constiintei: veghea, somnul, visele si identificarea cu Brahma. Ganditorii din Grecia antica plasau lumea viselor in vecinatatea “regatului mortii” iar Biblia consemneaza faptul ca divinitatea vorbeste oamenilor prin intermediul viselor ...

Visul si miscarile oculare rapide

Abia in secolul al XIX-lea visele au inceput sa fie studiate si interpretate stiintific. Psihiatrii, psihologii si specialistii in fiziologie au indepartat din ce in ce mai mult valul de mister ce inconjoara visul, fenomen psihofiziologic natural constand dintr-o succesiune “haotica” de imagini “bizare”, predominant vizuale (imagini onirice), care apar in faza de “somn paradoxal”.

Nu mai constituie o noutate ca in perioada cat visam ochii efectueaza miscari rapide (Rapid Eye Movements). Aceasta descoperire a implusionat studierea obiectiva a viselor, putandu-se stabili cu mai multa exactitate cat si cand viseaza oamenii. Antetiro descoperirii relatiei dintre miscarile oculare rapide si vis, studiul activitatii onirice se baza pe relatarile subiectilor, pe amintirea viselor. Dar in cazul viselor uitarea survine rapid. Dupa mai putin de 10 minute de la trezirea din somn, doar aproximativ 5% din subiectii testati in laboratoarele de psihofiziologie a somnului isi mai reamintesc ca au visat. Se tin minte cu precadeere visele pe care le-am avut mai putin timp inainte de a ne trezi.

Prin intermediul inregistrarii miscarilor oculare rapide s-a ajuns la concluzia ca in fiecare noapte toti oamenii viseaza, indiferent daca isi reamintesc sau nu imaginile onirice pe care le-au avut. Daca sunt treziti in momentul cand viseaza, aproximativ 85% din subiecti isi amintesc ce au visat. Visul ocupa cca 20-25% din durata totala a somnului, in reprize ce se succed cu regularitate, adica in fazele de “somn paradoxal”.

In ceea ce rpiveste continutul imaginilor onirice, datele cercetarilor stiintifice sunt foarte controversate. Pentru Sigmund Freud (1856-1939) visele reprezentau calea cea mai sigura de descoperire a inconstientului (Interpretarea viselor, 1900). Imaginile onirice, conform conceptiei celebrului psihiatru vienez, ar avea totdeauna un sens profund: intr-o forma condensata si simbolica ar exprima stari afective si sentimente complexe ce nu au fost conceptualizate. Dupa Sigmund Freud, visul ar exprima, sub o forma deghizata, dorintele refulate, pulsiunile inconstientului. Condensarea evenimentelor, deplsarea sentimentelor de la un element important la unul anodin, dramatizarea si elaborarea spontana, ca mecanisme psihice ale visului, marcheaza tendntele interzise de instantele morale ale persoanei. Psihanaliza, reprezentata cu stralucire de Sigmund Freud, interpreteaza visele ca pe un limbaj privat si primitiv, cu ajutorul caruia mesajul din adancul structurii psihice a persoanei se exteriorizeaza in imagini simbolice.

Cercaterile moderne de psihofiziologie  viselor au aratat ca imaginile onirice sunt provocate atat de factori interni, cat si de stimuli externi, intr-o elaborare sul-generia. Aplicarea experimentala a unorstimuli asupra unei persoane care doarme genereaza imagini onirice. Continutul imaginilor este asemanator la toti subiectii de experiment, dar interpretarea acestora depinde de factori subiectivi indviduali, visul rezultand – asa cum a demonstrat fiziologul rus I.P Pavlov (1849-1936), laureat al Premiului Nobel (1904) – din dezinhibarea unor urme de pe scoarta cerebrala.

Teoria “activare-sinteza”, propusa recent de doi neurofiziologi americani, R. W. McCarley si Allan Hobson, sustine ca imaginile din vis corespund destul de direct modificarilor de activitate electrica desfasurata in timpul somnului in diferite zone celebrale. Simbolismul viselor n-ar fi altcevea decat expresia activitatii neurofiziologice cerebrale, iar imaginile onirice vizuale, formand un limbaj specific, ar traduce destul de transparent motivatia celui care viseaza. Adina Chelcea

Addthis