Sâmbătă, 17 Noiembrie 2012 15:56

Infectiile urinare II

Daca in formele acute, zgomotoase sau severe (pielonefrite acute, pionefrite), bolnavii se prezinta de urgenta la specialist, formele cronice, putin expresive si solicitante, care evolueaza tacut, sunt adesea neglijate sau tardiv tratate, cu toate riscurile pe care le comporta o asemenea atitudine. Cistite repetate, cronice, pielonefrite cronice, adenoame de prostata, bine tolerate un timp, precum si unele litiaze urinare insotite de infectii, la care aspectul clinic este modest si permite o viata si o activitate normale, sunt gresit considerate banale de catre bolnavi si, ca atare, nu sunt investigate suficient, iar tratamentul ramane putin sau deloc eficient. Aceasta situatie permite aparitia de leziuni ireversibile, intinse. Caracterul inselator al acestor evolutii torpice este raspunzator de aspectele severe cu care mai tarziu bolnavul ajunge la specialist.

Prezenta agentilor microbieni in urina trebuie privita, in consecinta, cu toata atentia, chiar daca temporar nu se asociaza alte semne de suferinta sau cele prezentate raman inca discrete. Sunt cazuri in care, fara ca aparatul urinar sa fie interesat, urina contine germeni. Acestia provin din focare aflate in alte zone ale organismului si sunt eliminati pe aceasta cale. De foarte multe ori, daca nu exista factori favorizanti, acesti germeni trec fara sa se fixeze la acest nivel si deci fara sa determine leziuni urinare. Dar si in aceste conditii se cer luate masuri de explorare necesare, pentru a depista sau a preciza caracterele bolii care au generat prezenta germenilor.

Cu atat mai justificata devine aceasta atitudine la persoanele la care se manifesta modeste si suportabile tulburari urinare: cresterea frecventei emisiunilor de urina, efectuarea lor cu greutate sau cu dureri, usoara crestere a temperaturii, jena sau dureri la nivelul rinichilor.

Evident, nu oricand si nu orice infectie urinara prezinta caractere de severitatea celor amintite, dar prudenta impune explorari necesare, pentru a evita consituirea silentioasa de leziuni ireversibile sau intinderea procesului septic la alte organe si deci asocierea altor boli cu consecinte importante. Infectii urinare, piurii persistente, pot fi revelatoare pentru o litiaza necunoscuta. Procesul septic constituie in asemenea situatii masca sub care evalueaza afectiunea care, deseori, i-a inlesnit aparitia. Alteori, asemenea infectii repetate, periodice, permit punerea in evidenta a unor afectiuni ale organelor din vecinatate (indeosebi in sfera genitala).

In vederea stabilirii unui diagnostic corect si a instituirii unui tratament eficace, printre explorarile care se cer efectuate, un loc important il detine precizarea sensibilitatii tulpinilor microbiene. Procedul nejustificat de a trata o infectie urinara fara a beneficia de o investigatie completa si integrala este riscant, nu numai pentru ca raman necunoscuti factorii care au permis aparitia si evolutia precesului septic, ci si pentru ca, aplicand un tratament necorespunzator ca doza si eficienta, exista posibilitatea aparitiei rezistentelor la tratament.

Tendinta unor bolnavi de a-si stabili singuri medicamentatia, pe temeiul unor date citite sau auzite, interpretate si adaptate, este primejdioasa, deoarece se folosesc, cel mai adesea, medicamente nepotrivite, in doze indificiente sau supradozaje riscante. Agravarile care urmeaza de regula unor astfel de proceduri aduc bolnavii la specialist, dar prea tarziu si in faze avansate.

Tratamentul  infectiilor urinare trebuie sa se sprijine pe un diagnostic complet, stabilit in urma unor explorari adaptate particularitatilor fiecarui caz in parte. El trebuie sa urmareasca nu numai combaterea agentilor microbieni cauzali, ci si inlaturarea tuturor conditiilor care au permis localizarea si dezvoltarea lor si, prin aceasta, sa impiedice reaparitia procesului septic.

In fata infectiilor urinare in care flora microbiana este antrenata, putin sensibila, se cere, de cele mai multe ori, o terapie prelungita, cu schimbarea periodica a medicatiei, sub control de specialitate.

Nu de putine ori inlaturarea conditiilor favorizante ale infectiilor, eradicarea factorilor de insamantare, impun terapeutici chirugicale care, in asociatie cu terapia antimicrobiana, sunt singurele capabile sa dea un rezultat valoros.

Fara a exagera si a considera ca orice infectie urinara constituie o problema, este bine sa se acorde de la inceput tuturor acestor afectiuni atentia cuvenita, in scopul evitarii instalarii unor aspecte grave si al inlaturarii esecurilor si dificultatilor terapeutice.

Dr. C.P. Ioanid

Infectiile urinare I

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: