Ioan Nenitescu istorie si societate

Ioan Nenitescu s-a nascut in anul 1854 in orasul Galati. Tatal sau, Stefan V. Nenitescu, mare comerciant, dupa terminarea cursurilor primare, il inscrie la scoala comerciala din Galati, terminand aceasta scoala nu va dori sa mearga la Comert si intra la Institutele Unite din Iasi unde termina Liceul.

Dupa terminarea liceului a facut voluntariat in Compania de Jandarmi pedestri de la Iasi, iar dupa aceasta s-a inscris la Facultatea de Litere din acelasi oras. La inceputul Companiei din 1877 Ioan Nenitescu a trecut examenul de sublocotenent in rezerva, in urma caruia a fost trimis ca si comandant al Punctului Oituz. Aici a stat pana in luna august cand, dupa cerea sa si a parintelui sau Stefan V. Nenitescu, a fost timis pe campul de razboi in Regimentul al 13-lea de Dorobanti.

La 30 august a luat parte la o batalie unde a cazut grav ranit, in aceasta zi bravura sa este laudata in Ordinul de zi al Regimentului si decorat cu Sft. Stanislas Cl. IV, Steaua Romaniei si Virtutea Militara.

Dupa ce a zacut doua luni in Spitalul din Turnu Magurele si sase luni in sanul familiei, indata dupa incheierea Pacii, a refuzat sa ramana in Armata permanenta si a plecat la Leipzig unde a luat Doctoratul in filosofie si pedagogie. Teza sa foarte apreciata poarta titlul: Die Affecten Lehre Spinozas.

Intorcandu-se in tara in timp de 10 ani a dezvoltat o activitate prodigioasa, atat in Administratia invatamantului, unde a fost Revisor si Inspector general al Invatamantului primar, cat si in calitate de Prefect al Judetului Tulcea, unde in afara de Bugari numele sau este cel mai popular printre locuitori. Tot judejul vorbeste de el cu admiratie. Darnic, milostiv si drept, el a redesteptat speranta neamului ori pe unde trecea.

Singuri bulgarii l-au atacat cu salbaticia caracteristica rasei lor, si aceasta fiindca le-a cerut a se supune legilor tarii.

Ioan Nenitescu a scris: Flori de primavara – versuri, Poemul Soimii de la Razboieni – poezii eroice si nationale, Pui de lei, Istorioare pentru copii numite Tatal nostru, cinci volume a Revistei Tara Noua, Drama Istorica Radu de la Afumati, De la romanii din Turcia europeana, uvraj premiat de Academia omana si in urma caruia a fost numit Membru Corespondent al Academiei Romane.

In anul acesta 1901 dupa ce a fost a doua oara numit Prefect al Tulcei cand el spera a-si continua opera sa de populare a Deltei Dunarii unde infiintase deja cinci sate romanesti si a inaugurat Monumentul Anexarii Dobogei la patria muma si Mormantul lui Mircea cel Batran, moartea nemiloasa il rapi tarii si familiei sale.