Isaac Newton - arhitect al stiintei moderne

In randul marilor descoperiri ale lumii se situeaza la loc de frunte mareata creatie stiintifica a lui Isaac Newton.

Desi au trecut mai mult de doua secole si jumatate de cand a fost elaborata, opera lui Newton si-a pastrat integral actualtatea si insemnatatea, constituind un fundament solid pe care s-au dezvoltat fizica, mecanica, matematica si astronomia.

“Eu nu stiu cum voi aparea lumii, dar mi se pare ca nu sunt decat un copil care se joaca pe tarmul marii si distrandu-ma, gasesc din cand in cand cate o pietricica mai lucie sau o socica mai frumoasa decat de obicei, in timp ce marele ocean al adevarului zace nedescoperit inaintea mea” spunea Isaac Newton.

Opera stiintifica a lui Newton a insemnat o constituie importanta in istoria stiintelor. In ce priveste valoarea stiintifica a operei lui Newton, ea se evidentiaza mai intai in domeniul matematicii. Binomul lui Newton si seriile infinite strans legate de acesta sunt folosite in modul curent, atat in practica, cat si in matematicile superioare. Calculul infinitezimal descoperit de Newton este astazi atat de utilizat incat nu ne putem imagina matematica fara el.

El sta la baza stiintelor naturii si a tehnicii contemporane si rezultatele sale atat teoretice, cat si practice sunt nepretuite. Principiile cele mai generale ale fizicii sunt exprimate cu ajutorul ecuatiilor diferentiale si integrale si ale calculului variational.

La mecanica lui Newton ii datoram precizam precizarea notiunilor fundamentale ale acestei discipline ca masa, forta, cantitate de miscare. El a stablit legile fundamentale ale dinamicii, care permit sa se determine miscarea unu corp dat sub influenta unei forte date si a pus bazele mecanicii ceresti, descoperind legea gravitatii universale, fiind una din marile legi ale naturii.

Legea gravitatiei universale, stabilite de Newton, a fost confirmata pentru intregul Cosmos, pentru sisteme de stele situate la o distata de 30 de ani lumina de la Soare.

Problema cauzei gravitatiei universale ridicata dar nelamurita de Newton a preocupat pe fizicienii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. S-au facut nenumarate incercari de a da o explicatie mecanica gravitatiei sau a reduce la atractii electrostatice, fara insa ca in fizica clasica sa se ajunga la un rezultat satisfacator.

Potrivit teoriei relativitatii generale gravitatia este de aceeasi natura cu forta centrifuga si celelalte forte de inertie. Gravitatia este cuprinsa azi in sistemul notiunilor fundamentale ale fizicii.

Tot atat de actuale sunt si descoperirile optice ale lui Newton. Conceptia ca lumina alba este compusa dintr-o infinitate de culori simple sta la baza opticii fizice moderne. Razele sim-le, nonacromatice care nu se schimba prin reflexie sau refractie sunt elementele cu ajutorul carora ne explicam culorile. Proprietatile periodice ae culorilor simple, deduse din inelele lui Isaac Newton, permit caracterizarea in mod obiectiv, numeric, cu ajutorul notiunilor de lungime de unda si de frecventa (Thomas Young).

Descoperirile lui Newton constituie o treapta insemnata a progresului stiintific realizat in decursul veacurilor. Numai prin descoperirea gravitatiei universale, a acelei legi simple careia ii sunt supuse astrele cele mai mari din univers, ca si partile cele mai infime ale materiei, atomi si molecule, Neton ne-a dat o imagine noua a Universului, nebanuita pana la el.

Deci, se poate spune ca Newton a gasit un haos in stiinta iar el, prin lucrarile sale cruciale, a pus un inceput de ordine in acest haos, deschizand drumuri pe care stiinta avea sa paseasca cu succes.

“Natura si legile ei zaceau in bezna / Domnul a zis sa fie Newton si se face lumina.” Versurile apartin poetului Pope.

Marile realizari ale lui Newton in cunosterea naturii, in fundamentarea unor stiinte ca matematica, astronomia, fizica si tehnica ne indreptatesc sa-l caracterizam drept un arhitect al stiintei moderne.