Interferente.ro Parinti si copii De Sarbatori Istoricul si Craciunul in vechime

Vineri, 25 Decembrie 2015 18:37

Istoricul si Craciunul in vechime

Craciunul e una din sarbatorile cele mai mari ale bisericii crestine din toate riturile si cea mai veche din cate are crestinismul. Originea lui se confunda cu originea bisericii crestine.

Se zice ca, intai si intai, ea a fost stabilita de episcopal Teslefor, in anul 138. Ziua insa era schimbatoare: cand se sarbatorea in ianuarie, cand in mai. In secolul IV Ciriliu, episcopal de Ierusalim, a rugat pe Papa Jules I sa oranduiasca o Ancheta de teologi, care sa caute ziua adevarata a nasterii Mantuitorului Iisus Hristos. Teologii au gasit ziua de 25 decembrie si, de atunci, Craciunul se sarbatoreste in aceasta zi. Carol cel mare al Frantei a hotarat chiar ca anul sa se inceapa din ziua de Craciun.

La inceput o parte din parintii bisericii au contestat data aceasta, dar pe urma au primit-o.

In veacul de mijloc, in bisericile catolice, sarbatoarea Craciunului era reprezentata chiar in biserici prin jocuri scenice. Diferite persoane recitau poezii religioase langa ieslea improvizata in care se afla Iisus Hristos, iar alaturi Iosif si Maria. Figurile lor erau facute fie din ceara, fie din lemn. Alaturi de copilasii dvs. puteti confectiona o macheta ce simbolizeaza scena nasterii pruncului Iisus.

Nasterea Domnului Iisus Hristos – confectionare macheta

Spectacolul acesta a degenerat mai tarziu in bufonerie si a fost oprit de autoritatile ecleziastice.

Aceasta era una din legende. A doua are importanta ei, reiesind ca sarbatoarea de Craciun ar fi o serbare mai veche decat crestinismul. Iat-o:

Craciunul este sarbatoarea Nasterii Domnului. La catolici numele chiar spune aceasta: Noel la francezi, Natale la italieni, derivand din cuvantul latin natalis (dies), ziua nasterii.

Totusi, Craciunul e mai vechi decat crestinismul. Religia dragostei, aceea care recunoaste de cap pe divinul Iisus Hristos, a dat alte nume acestei stravechi sarbatori. La greci Dyonisia, la romani Saturnalia, la vechii teutoni si normazi cele 12 nopti sfinte (Wehnachten) cand se celebra sosirea solstitiului de iarna. Poporul se deda atunci la tot felul de veselii neinfranate si excesive. Azi insa au ramas multe reminiscente pagane in obieiurile si simbolistica sarbatorilor Craciunului.

De exemplu, batranul cu barba alba pe care il vedeti la toate chromolitografiile de ocazie, nu este altul decat batranul Saturn, sarbatoritul saturnaliilor romane sau Thor, zeul vechilor germani. O ramasita si mai caracteristica este asa numita caprita care joaca un rol foarte insemnat in obiceiurile de Craciun ale multor popoare (si in Moldova). Aceasta caprita este o reminiscenta directa a Dionisiilor grecesti, cu faunii, cu tapul de sacrificiu (care a dat numele sau tragoniei – cantecul tapului) cu Silanus, batranul cu barba si poftele de tap …

In Austria sudica capra ce numeste Krampus, spaima copiilor. In Hanovra, Holstein si Mecklenberg se cheama Clas (o derivare din St. Nikolas), in Silestia - Ioseph. In unele parti ale Germaniei poarta numele de Budelfrau, in Suedia - Bertchel, in Rusia - Banusca, in Italia - Befana (corupt din Epiphania).

Addthis