Miercuri, 11 Iulie 2012 04:00

Legenda Lacul Dracului

 

A fost odata un cioban care pazea caprele unui taran. Demult, tare demult, intr-o primavara, ciobanul a iesit cu caprele la pasune, aproape de Poiana Meliugului.

Caprele si iezii mancau lastari tineri si inmuguriti, iar ciobanul statea pe langa ele, le striga pe nume daca cumva se departau. Ciobanul mergea pe langa marginea raului si vorbea mai ales cu iezii, acestia fiind tare jucausi. Dar parca nici caprele, nici iezii nu il ascultau, asa ca, mai arunca din cand in cand cate o piatra in apa pentru a alunga iezii de langa rau.

Trecuse de amiaza, soarele nu mai stralucea cu atata putere si chiar incepuse sa sufle un vant rece si taios. Ciobanul a inceput sa caute uscaturi, le-a adunat si s-a asezat la marginea unei pesteri ca sa faca foc.

De aici, ciobanul putea admira frumusetea lacului ascuns de ochii omului intre stanci. Apa avea culori diferite, imprumutate de la razele de sare ce strabateau printre nori si frunzele copacilor.

Deodata, se auzi un zgomot, iar caprele si iezii fugira spre cioban. Un tap cazu si se zbatea intre viata si moarte. Ciobanul nu a stat mult pe ganduri si a injunghiat animalul si voia sa ajunga la salas cat mai repede. Drumul insa era departe si anevoios, ciobanul batran, iar tapul greu.

Si cum statea ciobanul pe ganduri, langa foc, facand planuri, numaidecat, din apa, a iesit un omulet care tinea un peste mare in mana.

- Buna vreme, mosule!

- Buna!

- De ce stai asa ingandurat, ca doar nu ti s-au ratacit caprele?

- Nu, dar mi-a cazut un tap de pe o stanca si a murit, iar acum ma tot gandesc cum sa-l duc pana la salas, ca e cam greu.

- Ei, mosule, daca faci o prinsoare cu mine, te invat eu cum sa-l duci.

- Si ce prinsoare vrei?

- Pai, fiecare sa-i indeplineasca o dorinta celuilalt, iar cel care nu poate a pierdut prinsoarea.

Mosul chibzui ceva timp, dupa care se invoi, desi nu prea avea mare incredere in omuletul iesit parca de nicaieri.

- Prajeste-mi, pastorule, pestele, dar in asa fel incat sa sa nu i se strambe coada.

Cum sa duca pastorul asta la capat? Este un lucru cunoscut ca, la prajit, orice peste se curbeaza.

- Prajeste-mi acest cap, dar in asa fel incat sa nu ranjeasca in foc.

Cum sa duca omuletul asta la capat? Se stie doar ca in foc, la prajit, se zbarceste carnea pe maxilar de caldura si lasa dintii liberi: capul arata dintii, ranjeste.

Ce a facut pastorul? Pastorul a taiat o creanga de corn, a ascutit-o la un capat, a infipt-o prin gura pestelui pana la coada si a inceput sa-l friga la foc moale.

Ce a facut omuletul? Omuletul a cojit tulpina unui tei si cu coaja care semana cu o curelusa a cusut gura tapului si a inceput sa-i friga capul.

In timp ce pestele se frigea bine si drept, asa cum era prinsoarea, coaja de tei s-a uscat si a inceput sa arda slabind buzele si lasand dintii tapului sa se vada.

El a pus pestele in protap in lungime, de la coada pana la cap, l-a ridicat in asa fel peste foc si l-a prajit, fara ca pestele sa se curbeze. Dar dracul s-a ostenit zadarnic, a infasurat capul tare cu banutei (plante care cresc acolo), in cruce si transversal: carnea s-a strans la friptul inabusit si a aratat dintii, capul a ranjit. Atunci dracul a sarit in apa, de manie ca a pierdut pariul.

De ciuda  si manie ca a pierdut pariul, omuletul s-a innegrit la fata si a sarit in apa lacului unde a disparut.

Dupa cateva clipe de nedumerire, mosul s-a trezit parca dintr-un vis. Si-a dat seama ca nu a fost vis, ci realitate, pentru ca langa foc se gasea si pestele si capul tapului. Ii treceau prin inima fiori, iar o sudoare rece ii uda camasa in spate.

Mai, sa stii ca acesta a fost dracul! Si de atunci lacul cu pricina se numeste Lacul Dracului.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: