Interferente.ro Descopera Lumea animalelor Limita dintre inteligenta si instinct la pasari

Miercuri, 24 Mai 2017 00:09

Limita dintre inteligenta si instinct la pasari

Limita dintre inteligenta si instinct la pasariCercetarile, incercand sa descopere limita dintre inteligenta si instinctul pasarilor, tind sa inlature expresia peiorativa „are creier de pasare”. S-a si descoperit ca pasarile, in ciuda faptului ca au un cap mic, poseda un creier uimitor, care le permite sa efectueze operatii complexe. O serie de fate dovedesc acest lucru. O serie de experiente efectuate dovedesc ca stancutele alpine, corbii, porumbeii si alte specii evoluate invata sa numere in laborator.

In fata unui porumbel s-a pus un sir de boabe. A inceput sa le ciuguleasca, dar dupa a cincea boaba s-a speriat. Pasarea retinuse repede aceasta cifra si nu va ciuguli mai departe, chiar daca boabele sor spori ca numar sau vor fi asezate in doua siruri ori in cateva gramezi: dimpotriva, va sti sa ia in total, din toate gramezile, doar cinci boabe. Capacitatea de numarare, se pare, nu depaseste cifra 8, la corb, important e ca pasarile nu invata numaratoarea asa cum fac cainii dresati. S-a observat ca, odata ce stiu sa numere, ele isi pot utiliza „cunostintele” si in alta problema. Cand timpul dintre doua ciugulituri devine prea lung, peste un minut, porumbelul nu ezita sa efectueze el insusi „experienta”, revenind asupra locuui gramezilor pe care le-a ciugulit si mimand la fiecare dintre ele numarul de boabe inghitite, ca si cum aceste gesturi l-ar ajuta sa numere din nou cate boabe a mancat si sa „calculeze” cate mai poate lua fara pericol. Intr-o zi, mai multi vanatori au patruns intr-o padure. Dupa scurt timp au plecat, facand larma, dar lasand un praznic ascuns. Corbii care au asistat la aceasta operatie nu si-au reluat activitatea normala decat dupa ce a iesit ultimul om din padure, parca i-ar numarat pe toti vanatorii, la intrare si la iesire.

Exista si manifestari mai complexe. Se povesteste un caz petrecut in Suedia, la o mare crscatorie de somoni ale caror bazine sunt acoperite cu plase pentru a apara pestele de pescarusi. Intr-o zi paznicul a impuscat cateva zeci de pasari, care totus furasera somoni. A doua zi a aparut un stol imens de pescarusi, care s-au napustit asupra plaselor, sfasiindu-le sub greutatea lor si omorand, in cateva minute, aproape 27.000 de somoni. Apoi stolul s-a regrupat, a facut cateva rotocoale deasupra crescatoriei si, coborand in zbor razant spre gardianul neputincios si uimit, l-a acoperit cu excremente. Un grup de biologi a calculat ca in stol se asociasera pasari de pe o raza de 20 de kilometri.

Multe specii de pasari monograme isi incep viata de familie cu exercitii comune de canto. Acesta, cum spun unii cercetatori, nu au numai scopul de a marca teritoriul cuplului, ci contribuie si la coeziunea „familiei”. Adesea trec luni de zile pana cand pasarile ajung la un „diapazon” comun, dupa care incepe clocitul. Analizele electronice au dezvaluit ca „vocalizele” constituie mesaje cu numeroase semnificatii „semantice”. S-a descoperit astfel ca acelasi mesaj, apartinand unei specii, este exprimat cu accent diferit in functie de regiune. Cand un mascul aude un cantec cu „accent strain”, el il claseaza pe cantaret drept un intrus ce trebuie alungat grabnic.

Limbajul erotic al pasarilor e plin de galanterie si rafinament. Mascului unei specii suf-americane, semanand cu mierla, ofera alesei sale cirese rosii, pe care ea le mananca, in timp ce „sotul” o priveste pana cand ea se indura sa-i ofere si lui una. Pasarea australiana Philonorhyns nu poposeste in cuibul masculului, daca el nu si l-a impodobit cu flori si cu obiecte de culoare albastra. Corbul ii aduce consoartei sale hrana in dar, insa numai la inceputul casniciei. Cand „menajul” s-a invechit, el isi uita bunele maniere. Savanului Konrad Lorenz ii disparuse un graur crescut de el. cand s-a intors acasa, pasari ii lipsea un deget de la picior. Mirarii saventului i-a raspuns chiar pasarea (care stie de obicei sa imite graiul omenesc): „Prins capcana”, de unde s-a dedus ca, in clipa acccidentului, cel care pusese capcanele va fi rostit aceasta expresie, intiparita in memoria graurului. Marele naturalist Brehm avea un corb domesticit, care imita vocea stapanului si-l recunostea dupa mers.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: