Maslinul - arborele vesnic roditor

Cred ca, fara sa vrem, ne revin in memorie imagini ce au aspectul livezilor de maslini vazute in Grecia si in sudul Frantei, in insorita si fascinanta Provence, cu lumina ei neasemuita, iar arborii imi apar ca niste imagini fantastice, cu trunchiuri rasucite si noduroase. Frunzele lor, de un verde-gri pe fata superioara, erau argintii pe dos. Odata ce aceste imagini prind contur, in chip ciudat, cadentele unei stante scrise pe la inceputul secolului al XX-lea de poetul parnasian Jean Moreas.

Pentru vechii evrei, maslinul era unul dintre arborii cei mai pretioasi, deseori amintit in textele biblice. Livezile de maslini ofereau nu doar fructele pentru hrana si pentru producerea untdelemnului, dar si umbra care proteja de caldura necrutatoare a soarelui.

Grec prin obarsie, dar parizian prin adoptie, Moreas isi incepea una dintre stante cu versul “maslinul scump Minervei e vesnic roditor ...”. Aceste cateva cuvinte cuprind adevaruri esentiale pentru intelegerea importantei maslinului in vietile oamenilor din jurul Marii Mediterane, pe durata a vreo sase milenii.

Minerva, zeita careia romanii i-au consacrat maslinul este, de fapt, Atena vechilor elani. Inteleapta fiica a lui Zeus a castigat intrecerea cu Poseidon, oferindu-le atenienilor un dar extrem de pretios: primul maslin. Lovind cu lancea stanca Acropolei, a facut sa apara arborele divin, iar grecii, recunoscatori, au sarbatorit cu fast, in fiecare an, amintirea momentului sacru. Mai tarziu, ca un semn al puterii divine a maslinului, invingatorii Jocurilor Olimpice erau incununati cu ramur de maslin si primeau drept rasplata vase cu ulei.

Secretele zeilei Isis

Coborand catre o alta mitologie, mai veche si mai plina de mistere, cea egipteana, aflam ca Isis, sotia lui Osiris, era cea care detine arta cultivarii maslinului si stiinta folosirii fructelor sale. Istoria biblica a porumbelului eliberat de Noe din arca si reintors cu o ramura de maslin in cioc, semn ca uscatul s-a ivit din apele de dupa potop, a capatat, mai tarziu, intelesuri simbolice, imaginea respectiva fiind un semn al prieteniei si al pacii.

Un arbore nemuritor

Maslinul este un arbore cu o longevitate extraordinara, depasind varsta de 1500 de ani, avand o uimitoare putere de regenerare, dand mereu radacini si lastari noi. Arborele ajunge lent la maturitate, abia dupa cateva decenii, dar fructifica abundent si dupa ce trece de 150 de ani, chiar daca trunchiul sau apare rasucit si torturat de mana nemiloasa a timpului. Considerat un arbore nemuritor, maslinul are, fara indoiala, cele mai adanci implicatii in istoria umanitatii si in dezvoltarea vechilor civilizatii. Botanistii l-au denumit Olea europaea, dar, in ciuda numelui care sugereaza o origine europeana, maslinul pare sa provina din Orientul Apropiat, poate din Mesopotamia, Siria sau Palestina. Era, insa, cultivat pe pamanturile din rasaritul Mediteranei inca de acum 10.000 de ani. Frunze fosilizate, a caror varsta a fost stabilita la 37.000 de ani, au fost gasite in insula Santorini, dar aceasta descoperire nu limpezeste prea mult chestiunea originii arborelui sacru. Exista inca specii salbatice de maslin, precum Olea oleaster sau Oler chrysophylla, dar inca nu se stie care dintre acestea ar putea fi stramosul formei cultivate.

Un sambure de maslina pus in pamant va da nastere unui arbore, dar acesta nu va produce decat fructe mici si de calitate inferioara. Altoit insa, el va da masline mai mari, cu gust excelent. Datorita altoirilor au aparut si sunt cunoscute peste 700 de varietati de masline. Alexandru Marinescu