Interferente.ro Descopera Istorie Masoneria simbolistica si simboluri

Miercuri, 13 Octombrie 2010 04:00

Masoneria - simbolistica si simboluri

 

Masoneria sau francmasoneria nu poate fi de fapt definita in cateva propozitii. Cel mai adesea se spune despre Masonerie ca este un sistem alegoric al moralitatii, ilustrat prin simboluri. Dar Masoneria reprezinta mult mai mult decat un sistem. Putem vorbi despre ea ca de un curs despre moralitate care face apel la alegorie si simbol, insa, pe langa aceasta semnificatie, Masoneria este si o societate organizata, o Fraternitate. Simbolistica Masoneriei are in mare parte surse biblice, bazandu-se, in special, pe legendele despre constructia Templului lui Solomon. Accentul cade pe cultivarea virtutilor morale, estetice, pe crearea unui caracter bazat pe principiul Adevarului. De aceea, Masoneria a fost si este combatuta si persecutata nemilos de catre biserica si de catre regimurile totalitare de stanga sau de dreapta.

Francmasoneria a fost comparata cu un salcam batran avand mai multe radacini (miscari, societati, bresle sau ordine mai mult sau mai putin ezoterice, de la care a mostenit idei, ritualuri si simboluri) si mai multe ramuri (obedientele si ritualurile actuale). Aceasta organizatie este impartita in obediente, ele insele impartite in loji (numite si ateliere), a cate 7-50 de persoane (uneori chiar mai multe).

 

 

SIMBOLURI MASONICE

Scopul acestei organizatii este acela de a deveni din bun mai bun, de a-ti intari personalitatea, cultiva morala si spiritualitatea, largi orizontul mintii. Masoneria cultiva principiul responsabilitatii si al moralitatii si ii incurajeaza pe francmasoni sa urmeze si in viata de toate zilele lectiile invatate in timpul ritualurilor. Una dintre doctrinele universale ale Masoneriei este "Fratia Omului si Paternitatea Lui Dumnezeu" (autoritatea parinteasca a lui Dumnezeu). Importanta acestui crez consta in aprofundarea celor trei dogme esentiale ale Francmasoneriei: Dragoste Frateasca, Ajutor si Adevar. Masoneria este, de asemenea, custodele traditiei initiatice. Datoria unui mason este aceea de a pastra si perpetua aceasta traditie, ceea ce constituie o responsabilitate uriasa.

Astazi, principalele simboluri masonice sunt cele "trei mari lumini": "echerul", "compasul" si "volumul Sfintei Legi" (cel mai renumit dintre simbolurile masonice), precum si litera "G", scrisa in interiorul unui echer si al unui compas, care reprezinta de fapt initiala cuvintelor "God" (zeu), "geometrie, generare, geniu, gnoza"...

 

Marile Lumini - Biblia, Echerul si Compasul, luate impreuna reprezinta un simbol al Francmasoneriei, al vietii masonice, devreme ce nici o loja regulara nu-si poate deschide tinuta si nu poate lucra fara prezenta lor pe altar. In opinia publica, echerul si compasul sunt un simbol notoriu al Masoneriei, atat de notoriu, incat in multe tari (de exemplu Statele Unite) folosirea lor heraldica este limitata prin lege la domeniul strict al Francmasoneriei.

 

Biblia - Simbolul Cartii (Legii) Sacre este una dintre cele trei Mari Lumini ale Masoneriei. Acolo unde lojile contin si membri de alta credinta decat cea mozaica si cea crestina, se coopteaza Cartile respectivelor credinte. Dar, atat istoric cat si numeric, in Francmasonerie predomina credinciosii Bibliei. Volumul Legii Sacre este simbolul credintei tacute si profunde a francmasonului in Marele Arhitect al Universului.

 

Echerul si Compasul sunt simbolurile de baza ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile si drepte. Echerul si compasul sunt simbolurile universale ale maestrului mason si ale Francmasoneriei. Fara compas nu se poate alcatui un echer, iar fara echer nu se poate construi un Templu. Ele sunt, fiecare in parte, o Mare Lumina masonica. Prin analogie, devin simboluri ale virtutii si constiintei care conduc la perfectionarea spiritului. In aceasta cheie se poate identifica in Echer Moralitatea si in Compas Spiritualitatea. In alti termeni, Echerul simbolizeaza sinceritatea si justitia intentiei, a hotararii si a operei, adica reprezinta o obligatie, o norma imuabila, un trebuie, in vreme ce Compasul semnifica hotararea, capacitatea, geniul.


Compasul este emblematic pentru infranarea patimilor (lacomie, manie, judecata nedreapta, intoleranta, egoism), al principalelor doctrine ale Ordinului, al cunoasterii si priceperii. Heraldica lui masonica tine de triunghiul cu varful in sus, care e un simbol celebru al spiritualului si al Divinitatii.

Echerul este simbol al rectitudinii morale in conduita, al cinstei si onestitatii. Echerul este o unealta alcatuita din doua elemente care se intalnesc in unghi drept. Acesta era unghiul potrivit pentru a ridica in piatra ziduri perpendiculare si solide. De aici i s-a spus omului vertical si bine intemeiat, adica omului moral: om drept. Heraldica lui masonica il arata ca pe un triunghi cu varful in jos, indicand astfel lucrarea asupra materiei.

Christopher Knight si Robert Lomas au dat o interpretare interesanta binecunoscutelor simboluri masonice echerul si compasul. Ei sustin ca au aparut ca o forma stilizata a vechiului simbol pentru puterea regala - o piramida a carei baza reprezenta puterea terestra, peste care era gravata o piramida intoarsa, care reprezenta puterea cereasca a preotului. Aceste piramide ale puterii creeaza, prin alaturare, simbolul ajuns sa fie cunoscut sub numele de "steaua lui David". Potrivit celor doi autori, simbolul a fost folosit pentru prima oara pe scara larga cand a aparut pe frontispiciul unui mare numar de biserici medievale, iar cele mai timpurii exemple de folosire a acestuia pe cladirile ridicate de Cavalerii Templieri. Utilizarea sa in sinagogi a aparut mult mai tarziu.

 

Litera G este simbolul geometriei. Pentru intemeietorii Masoneriei, era initiala si unul din simbolurile lui Dumnezeu (God, in limba engleza). Heraldica o asociaza adesea cu echerul si compasul - acesta fiind blazonul Masoneriei simbolice (a primelor trei grade). Geometria este o techné (arta si stiinta) de semnificatie majora pentru masoni. Autorii masoni trimit frecvent la o expresie celebra a lui Platon: "Dumnezeu geometrizeaza mereu" (in Masoneriile anglo-saxone expresia combina ambele intelesuri ale literei G). In Francmasonerie, geometria nu este doar o stiinta matematica, ci semnificatia divina si morala a adevarului abstract.

 

Altarul este simbolul adorarii, al credintei, al Sfintei Sfintelor din Templul lui Solomon. Intr-o loja, el concentreaza intreaga viata masonica si, prin faptul ca sustine Marile Lumini, arata ca viata e sustinuta de credinta.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ochiul Atotvazator - Simbol al Divinitatii si, prin analogie, al atributelor Sale cele mai importante pentru om: iubirea, atotstiinta, dreptatea si mila. Ochiul a fost ales ca simbol al diversilor zei inca din Egipt si India. El va deveni un celebru si consacrat simbol al Proniei divine in crestinism (ochiul in triunghi). Este foarte posibil ca aceasta sa fie sursa care l-a daruit Francmasoneriei. Una dintre cele mai importante reprezentari ale Ochiului Atotvazator se gaseste pe bancnota de 1$. Ea reproduce Marele Sigiliu al Statelor Unite.

 

Cuvantul pierdut - Simbol al cunoasterii lui Dumnezeu, al nemuririi, al secretelor ascunse ale naturii. Este, probabil, cel mai obscur si cel mai important simbol al Francmasoneriei. Ritualurile nu-l descifreaza aproape deloc. Cuvantul pierdut nu e un termen lexical; cuvant trebuie citit aici in sens de Logos divin, cu semnificatia pe care i-o da Sf.Apostol Ioan: "La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul" (Ioan 1;1).

 

Sortul - Simbol al muncii onorabile. Materialul din care era fabricat sortul masonic - pielea de miel - este un simbol al inocentei, simbol asociat dintotdeauna mielului. Inocenta nu inseamna, insa, ignoranta. Termenul se refera la cei curati sufleteste indiferent cat de multe stiu, nu la cei curati prin nestiinta. Exista un simbolism special in ce priveste sortul celor trei grade fundamentale: ucenic, calfa si maestru. Acesta urmareste calea de la intuneric la lumina, de la ignoranta la cunoastere. Folosirea sortului este extrem de veche; nu – precum in cazul masonilor operativi – doar cu functie de protectie pentru corp si haine, ci ca un semn de distinctie. Era purtat astfel de preotii lui Israel, de candidatii la initiere in misterele lui Mithra, de japonezii timpurilor stravechi in exercitiul lor religios. Au existat sorturi si in Etiopia si in Egipt. Masoneria simbolica de azi a preluat aceasta conotatie de sacru si noblete.
Materialul si culoarea sunt elemente importante ale simbolismului sortului, desi in ziua de astazi ele si-au pierdut din importanta, esentiala fiind prezenta sortului in sine.

 

Manusile reprezinta un simbol al inocentei, al fidelitatii. In Francmasonerie, folosirea lor vine din timpuri foarte vechi. La inceput, manusile indeplineau doua scopuri: sa apere mainile de rani si sa le tina calde. Dar manusile feresc mainile si de murdarie. Spalarea mainilor ca un act de purificare inaintea ceremoniilor religioase este un obicei care provine din vremurile biblice. Dupa lustratie (purificare prin apa) mainile erau mentinute curate prin purtarea manusilor. De aici s-a dezvoltat pentru manusi simbolul curateniei, puritatii, inocentei. Masonii obisnuiesc sa poarte manusi albe atunci cand participa la ceremonii in public, precum funeralii sau punerea unei pietre de temelie. In multe loji, fratii poarta manusi albe pe parcursul tinutei. Demnitarii si Ofiterii Marii Loji, atunci cand se imbraca in tinuta oficiala de seara, poarta de obicei manusi albe. In ritualurile funerare ale unor Obediente, manusile albe se depun impreuna cu sortul in mormant.

 

Luminile Secundare - Simboluri ale Soarelui, Lunii si Maestrului Venerabil. Impreuna, alcatuind un triunghi, sunt un simbol al lui Dumnezeu. Pe parcursul ritualului, Soarele conduce ziua si simbolizeaza ratiunea, Luna conduce noaptea si simbolizeaza fantezia, iar Maestrul Venerabil conduce Loja. Luminile Secundare sunt mijloacele prin care un initiat vede pentru prima oara Marile Lumini.

 

Soarele si Luna - Soarele este asociat cu o serie de valente simbolice, intre care aceea a dinamicii axiale, a corespondentei Soare-Spirit-Foc, aceea a caldurii si adevarului, a purificarii, a vitejiei (Soarele este asociat in multe traditii antice cu Eroul, care coboara in fiecare seara in taramul mortilor si iese in fiecare dimineata victorios), a ghidului inimii umane. In sens mai larg Soarele se identifica cu Masculinul, cu principiul activ, fiind de aceea simbolul Originii, al Inceputului, al ratiunii care lumineaza tenebrele si ilumineaza spiritele. Luna simbolizeaza in schimb Femininul, obscurul, intuitia, caracterul schimbator al formelor. Caracterul sau este feminin, si astfel intruchipeaza grija materna care se manifesta in cursul sau crescand sau in scadere, regland zvacnirile naturii. Dar semnifica si privarea omului care si-a pierdut demnitatea primordiala. De asemenea, mai reprezinta si imaginea mediatorului intre fortele celeste, pentru ca reflecta lumina soarelui si este doamna Apelor. In sens masonic, Soarele si Luna reprezinta alternanta si echilibrul intre zi si noapte, intre alb si negru, intre activitate si repaos, dialectica contrariilor.

 

Firul de plumb pentru nivel este elementul echilibrului interior si sugereaza ideea ascensiunii stabile, liniare, trasand o linie verticala infinita, care conduce la perfectiune. Face aluzie la cautarea transcendentului, dar si la inaltare, lucruri indispensabile unei constructii care se inalta catre o dimensiune superioara.
Instrumentul de nivelare (livella)
, instrument destinat la stabilirea perpendicularitatii, a raportului dintre orizontal si vertical, semnifica capacitatea de a construi un sistem de referinta si prin aceasta de a se imbogati spiritual, in timp ce prin alte mijloace simbolizeaza destinul comun al Mortii.

 

Ciocanul si Dalta, Ciocanul reprezinta forta vointei, determinarea de fier de a izbuti pentru bine. Dalta simbolizeaza Discernamantul, adica capacitatea de a distinge partile utile ale pietrei, esentiale pentru construire, de cele inutile. Combinarea fortei vointei cu a capacitatii de a discerne determina perfectionarea treptata a operei. Astfel, in timp ce Ciocanul exprima vointa de a obtine, Dalta simbolizeaza constiinta a ceea ce trebuie evitat. La o ultima analiza, cele doua instrumente semnifica necesitatea de a uni actiunea cu gandul.

Conform vechilor documente, Ciocanul masonului era folosit "pentru a sparge colturile ascutite ale pietrei brute, facand-o pe aceasta mai potrivita pentru lucrul constructorului". Asadar, unii specialisti considera ca veritabilul ciocan al masonului ar fi cel cu un capat ascutit, iar nu ciocanul de lemn cu ambele capete rotunjite, deoarece acesta din urma n-ar putea "sparge colturile ascutite ale pietrei". Dalta, straveche unealta masonica; a disparut deja din unele ritualuri, mai ales in Statele Unite. Simbolizeaza inteligenta si finetea, deoarece fasonarea finala a aslarului perfect se facea obligatoriu folosind dalta. De asemenea, statuile, dantelariile in piatra, ciopliturile fine se puteau executa numai cu ajutorul daltii. Unii autori considera dalta si ca un simbol al completitudinii, al educatiei superioare, al imbunatatirii, al caii catre perfectiune.


Ashlar (Aslar) - piatra bruta si cea lustruita, in sens general, metafora pietrei este legata de identificarea ei cu insasi masonul; lucrarea masonica a masurarii si lustruirii pietrei brute corespunde cu transformarea lui insusi, lucru pe care masonul il face pentru a trece de la stadiul diform, inconstient si pasiv al profanului la stadiul regulat, creativ si constient al masonului liber. Asa cum piatra bruta nu este potrivita pentru edificarea unei catedrale pentru ca produce instabilitate si dizarmonie, la fel piatra cubica, regulata si lustruita, se aseamana in unicitatea ei cu alte pietre lucrate la fel si contribuie la ridicarea Templului. Aceasta corelare implica, in consecinta, ca un mason sa lucreze pentru binele si progresul tarii si al umanitatii, perfectionandu-se pe sine insusi in acelasi timp. Aslarul brut este piatra din cariera inainte de taiere si finisare - simbolul omului necalauzit. Aslarul perfect, o piatra perfect taiata si finisata, este simbolul umanitatii iluminate. Se observa, astfel, ca perfectiunea se obtine printr-un proces de indepartare: nici o lovitura de dalta si ciocan nu poate sa adauge nimic unui aslar brut - ea poate doar sa indeparteze bucati din el. Asadar, perfectiunea se afla deja inauntru. Aceasta invatatura corespunde bine si vine direct din spusele lui Iisus Hristos: "imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru" (Luca 17;21).

 

Rigla - emblema perfectiunii si a ordinii care rezulta din actiunea justa si echilibrata, este din timpuri stravechi instrumentul de comparatie a marimii si de masurare a armoniei proportiilor. Citata in Biblie, era chiar si instrumentul cu care divinitatea egipteana Ptah masura cresterea apelor Nilului si semnifica norma. Oricare era scala utilizata, exista necesitatea confruntarii lucrarii cu niste parametri stabili. Este si simbolul celor 24 de ore ale zilei, dintre care o parte ar trebuie dedicata gandului, una lucrului, una odihnei si una celor care au nevoie de ajutor.

 

 

Mistria - instrument al zidarului care serveste la indreptarea materialului pietros, simbolizeaza binefacerea, precum si dorinta de a-l ajuta pe cel care are nevoie. Astfel exprima bunatatea activa, caritatea, dar si vointa fiintei umane. Iubirea fraterna care creeaza coeziunea intre pietre este precum cimentul - moale si capabil sa ia orice forma, apoi rezistent fara a fi rigid, cand leaga partile in interiorul constructiei. Mistria serveste la amestecarea lui pana la obtinerea amalgamului perfect, la eliminarea excesului - la raspandirea binecuvantarii iluminate si a tolerantei generoase. Din acest motiv, este instrumentul de alegere al Constructorului-Zidar in actiunea sa constanta si pozitiva de edificator activ.

 

Delta - numita si Triunghiul lui Solomon, triunghiul echilateral si-a luat numele dupa forma majuscula a celei de-a patra litere a alfabetului grec. Reprezentare geometrica a lui trei (principiul triplicitatii este extrem de important in simbolistica constructorilor), in traditie pitagoreica semnifica asceza multiplului catre Unul, in cea crestina - trinitatea si in multe alte filosofii - divinitatea ca Perfectiune. In Templu, Delta luminoasa este asezata in partea de est si are in centru fie litera G, careia i se dau multiple interpretari (Dumnezeu - God, Cunoastere - Gnosi, Geometrie, Geneza), fie tetragrama ebraica, fie schema pitagoreica, fie ochiul divin - simbol al principiului creator, fie soarele - principiu luminos al vietii.

 

Zodiacul dupa etimonul grecesc, "cerc cu figuri de animale", era, conform definitiei platonice, "imaginea cerului". In masonerie zodiacul este folosit ca sistem simbolic si nu are caracter divin sau astrologic, ci infatiseaza mai degraba o viziune cosmologica a universului. Semnele zodiacale sunt reprezentate de-a lungul partii superioare a Templului, semnificand varietatea polimorfa a cosmosului care se condenseaza in sinteza terestra. Fiecare grup de semne, dupa geometria ternara si cuaternara (fiecare element foc, pamant, aer si apa regrupeaza trei semne, care reprezinta sapte planete - trei plus patru), care in succesiunea loc, simbolizeaza cele trei grade ale Ordinului.

 

Acacia (Salcamul) este cel mai important dintre simbolurile vegetale ale masoneriei, simbol al nemuririi si, implicit, al credintei (nemurirea presupune o credinta), referindu-se la principiul nemuririi gradului de Maestru. Originea acestui simbol este legata de mitul lui Hiram, arhitect al Templului lui Solomon din Ierusalim. Dupa moartea sa, asasinii sai au ascuns cadavrul in pamant, dar pe locul unde a fost ingropat a rasarit un fir de salcam care ia relevat prezenta, simbolizand in acelasi timp si renasterea la o noua viata. Este tulburatoare, de pilda, paralela cu mitul despre Isis si Osiris: una din istoriile acestui mit pomeneste despre un copac de acacia care ar fi inglobat cufarul unde Osiris fusese inchis de Seth, protejandu-l. Isis descopera copacul in casa unui rege egiptean; ea il slujeste pe acel rege, cerand in schimb copacul. Astfel - relateaza respectiva istorie - a recuperat Isis trupul lui Osiris.
Acacia este o
planta vesnic verde
si extraordinar de rezistenta. Adeseori ies muguri din grinzile si coloanele fabricate din lemn de acacia. Evreii obisnuiau sa o planteze pe morminte ca un simbol al vietii
si pentru a indica amplasarea perimetrelor funerare, pentru ca oamenii sa nu calce din greseala peste morminte, profanandu-le.
Este mai mult ca sigur ca
acest obicei al evreilor sta la originea actualului simbolism al ramurii de acacia in Francmasonerie. Printre numeroasele etimologii care se atribuie termenului, aceea din grecescul "a-kakon" trimite la absenta rautatii, la inocenta. Dupa Biblie, Arca Unirii era din lemn de salcam aurit; sacru la egipteni si arabi, salcamul este simbolul sperantei si al existentei sufletului dincolo de moartea fizica si conservarea energiei indestructibile a vietii.

 

Coloanele asezate la intrarea in Templu, la Vest, in amintirea celor pe care Hiram le-a asezat la intrarea in Templul lui Solomon, simbolizeaza dualitatea. Aceea cu trei rodii se refera la elementul feminin, la Aer, suflu ce alimenteaza viata, sensibilitate feminina, Mercurul Inteleptilor. Cealalta, care sustine Globul, la cel masculin, la Foc, caldura vitala devoratoare, activitate, Sulful alchimistilor. Din duplicitatea simbolului coloanei se naste dihotomia intre vetrical si orizontal, intre valorile terestre si cele ale aerului, cautarea contrariilor si principiilor complementare. Din punct de vedere istoric, in afara de semnificatia arhitectonica, "coloana" are conotatiile inaltimii, ale fortei, ale tensiunii, ale robustetii si structurii. Jachin este deci Forta iar Boaz este, dupa traditie, de la numele strabunicului lui David, stalpul regal, cel ce simboliza, in timpul lui Solomon, conceptul lui Mishpat, dreptatea. Coloana mai inseamna perpendicularitate, stabilitate, echilibru, joc controlat al dinamicii intre urcus si coboras, canal de transmitere a energiilor intre baza de sus si cea de jos. Jachin, primul sacerdot al Templului lui Solomon, a dat propriul nume coloanei care simboliza principiul corectitudinii, al dreptatii, inspirat din anticul cult solar al locuitorilor Canaanului, care vedeau Zeul-Lumina care veghea lumea din inaltimi. Pact incontrolabil, fundament al raportului cu divinitatea, stabilitatea simbolizata de coloanele gemene completeaza rolul fundamentului edificiului interior pe care masonul trebuie sa-l proiecteze si sa-l realizeze.

 

Mozaicul - pavimentul cu dale albe si negre care se afla in centrul Templului este simbolul binarului, al opozitiei intre o entitate si alta, intre spirit si materie, intre adevar si fals, intre bine si rau, intre frumos si urat, sugerand in acelasi timp si dinamica compozitiei intre contrarii. Nu face aluzie la dezbinare, ci la dialectica contrariilor din care este formata realitatea: astfel se nasc constiinta de sine si capacitatea de a te raporta, pentru ca nu existi fara sa-l accepti pe celalalt. Cu alte cuvinte, nu se poate ajunge la Adevar daca nu se pune la indoiala Falsul, nu se cunoaste Binele daca nu se patrunde chiar pe teritoriul Raului, nu se obtine Frumusetea pana nu se defineste Uratenia. Numai constiinta ca tabla de sah nu are numai patratele albe sau numai patratele negre produce efectul armonic al intelegerii, al corectitudinii, al creatiei artistice. Mozaicul reprezinta asadar o amenintare: nu exista niciodata un singur aspect in ceea ce priveste posibilitatea de perfectionare.

 

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: