Interferente.ro Descopera Diverse Microorganismele inamici sau prieteni

Marţi, 08 Ianuarie 2013 04:00

Microorganismele, inamici sau prieteni?

 

Microorganismele sunt, dupa cum se stie, organisme microscopice, de obicei unicelulare. Microorganismele sunt peste tot, iar principalele microorganisme sunt virusii, parazitii, ciupercile, bacteriile. Notiunea de “microb” a fost introdusa de Sedillot (l878), cu sensul ei stiintific: micro + bios  = viata scurta. Termenul s-a pastrat si a dat numele domeniului: microbiologie. Sa vedem insa, microorganismele ne sunt inamici, dusmani sau prieteni?

 

Toata lumea are o profunda repulsie fata de microbi. Vedem in ei, adeseori, doar nenorocirea si, din aceasta cauza, credem ca singura masura buna este sa-i starpim sau cel putin sa-i facem inofensivi. Istoria medicinii consemneaza epidemii groaznice de ciuma, care in secolul al XIV-lea a ucis nu mai putin de jumatate din populatia Europei. In fata leprei, boala contagioasa, s-au instituit de foarte multa vreme, de pe vremea faraonului Menhotep I sau a regelui babilonian Hamurabi, aspre masuri de carantina. Alaturi de alte fiinte generatoare de viroze sau tumori, bacteriile au asaltat necontenit organismele macroscopice. Streptococii, stafilococii, pneumococii, microorganismele care dau toxiinfectii alimentare, holera, malaria, bacilii tuberculozei, etc. au fost clasati ca inamici efectivi sau potentiali. Rand pe rand, insa, pe masura progresului stiintific, acesti “razboinici” care, in unele perioade, erau socotiti de neinvins au fost, prin diferite metode, eradicate sau distrusi in mod controlat.

 

Dar nu toti microbii ne sunt inamici. Multi, foartte multi, ne sunt extrem de folositori. Daca n-ar fi microbii, n-ar avea loc procesele de nitrificare si denitrificare din sol, nu s-ar putea vorbi de potentialul productiv al pamanturilor cultivate. Daca n-ar fi micoorganismele (Lacto bacterium) nu am avea laptele prins, iaurtul, branzeturile fermentate. Drojdiile ne procura alcoolurile extrase din fructele fermentate. Majoritatea antibioticelor, precum si o serie de vitamine (in special din grupul B) sunt obtinute cu ajutorul acestor minuscule organisme. La regasim si la epurarea apelor si la extragerea titeiului din sondele “epuizate”, precum si in actiunile de biodegradare a detergentilor sau a altor substante pesticide. S-a demonstrat, totodata, ca microorganismele pot fi utilizate si pentru generarea industriala a hidrogenului din apa, cu ajutorul energiei luminii.

 

Noi tehnologii, ale caror unelte de lucru sunt microorganismele, intra in uzul curent sau sunt gata sa iasa pe poarta laboratoarelor spre marea productie. Genetica a permis patrunderea in universal cromozomial si manipularea genomului, a informatiei genetice. S-au dezvoltat biologia moleculara si ingineria genetica.

 

Oamenii de stiinta realizeaza azi ceea ce pana acum parea de domeniul imposibilului, al fantasticului. Sinteza artificiala a genelor, manipularile genetice permit obtinerea unor rezultate spectaculoase, a unei eficiente nebanuite. Galactozemia, boala provocata de lipsa unei enzime (galactozidaza), de exemplu, este posibil de corectat pe calea unui transfer de gene, cu ajutorul unor bacterii (E. coli). A fost realizat, de asemenea, transferal genelor care determina sinteza ovalbuminei (proteina din oul de gaina), sinteza insulinei (hormon uman), a somatostatinei (hormon de crestere), a interferonului (substanta cu proprietati nutritive si anticancerigene). Terapia genica se afla in plin avant.

 

Pentru agricultura sunt puse la lucru bacteriile fixatoare de azot. S-a reusit trasferul general care fizeaza azotul atmosferic la microorganisme care n-au aceasta capacitate. Se vor putea realiza, astfel, simbioze artificiale nu numai pentru leguminoase, ci si pentru cereale.

 

Paleta cercetarilor este larga. Apar noi si noi trasferuri reusite de gene utile la culturi microbiene, se sintetizeaza gene artificiale. Se obtin noi si noi enzime si alte substante (inclusive aminoacizi) cu proprietati specifice. Nu suprinde evolutia, nu suprinde cam prin utilizarea unei enzime obtinute in acest mod, este posibil sa se transforme amidonul din cartof in zahar. Cercatatorii afirma ca se pot obtine bacterii modificate, capabile sa realizeze orice sinteza organica, cu consumuri energetice minime, ieftin si fara poluare. Dovada au facut-o si specialistii japonezi, care au obtinut o cultura microbiana manipulata genetic, in stare sa produca, la un cost extrem de mic … matase naturala.

 

Prin stiinta, omul va reusi nu numai sa se apere de microbi, sa-i distruga, ci si sa-i puna la lucru in favoarea sa. Microbiologia, ingineria genetica se dovedesc, pe zi ce trece, mijloace dintre cele mai eficiente de invingere a bolilor, foametei, crizei energetice si poluarii, de ridicare pe o treapta superioara a calitatii vietii umane.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: