Mos Craciun - versuri

Huu! Bine v-am gasit copii! Sunt eu cu traista plina

Si ostenit de-atata drum:

Sunt niopti de cand abia acum

Imi infloreste-n prag la voi iar cald si iar lumina!

Ca viscolul, in camp deschis, dand glas nemarginirii,

Lupta sa ma opreasca-n loc,

Sarman pribeag fara noroc,

Sa inoptez in camp deschis si prada pustiirii!

Dar eu aminte mi-am adus ca voi – o aratare

De luminoase, alba flori

Ma asteptati nerabdatori,

Sa vin, de vifore purtat, cu iarna in spinare.

Si viscolului i-am vorbit: “Spre ei deschide-mi drumul!”

Dar el nametii spulbera,

Cararile le treiera

Si le-astupa. Eu i-am vorbit, dar vorba mea ca fumul …

Si-ntr-o campie m-am trezit. Si cat roteai privirea

Intinderi albe si pustii

Si nu stiu, dragii mei copii,

In largul camp cum m-am trezit – dar asta-mi este stirea:

Ca-n sloiuri reci mi s-au schimbat sprancenele, mai tata,

Iar barba deasa ca un nor,

In turtur alb si senator

Si nu stiu cum de m-am schimbat, dar asta stiu odata:

Ca, la oras m-am scuturat, de-a inflorit sub mine

Pamantul, si, din cuibul lor,

Venire pasarile-n zbor,

Sa curga peste ele flori, sa curga line, line! …

Si s-au lasat pe mine stol. Iar una mica, mica

Eu o vedeam asa ca-n vis –

Ca pe o creanga de cais,

Pe albele-mi mustati sedea si tremura de frica …

Si cand sa plec mi-au vorbit de voi, ca mai frumoase

Si mai cuminti ca voi nu sunt

Nici florile ce-adorm in vant,

Varsand campiilor balsam de vise luminoase!

Si cea mai mica-mi spune-ncet, orasul cum m-asteapta

Impodobit ca in povesti

Si cu copii pe la ferestre …

Si-apoi zbura pasarea mea draguta si-nteleapta.

Si iata-ma acum aici – si v-asi mai spune multe –

Caci cine s-ar indupleca

De langa voi cine-ar pleca

Cand ingeri dragalasi ar sta rostirea sa-I asculte?! …

Dar cat mai am de colindat copii, in noaptea asta!

In glasul asprei vitejii

Sunt rugi si glasuri de copii,

Cu zambetu-mi milos si bun sa le-nfloresc fereastra!

La anul dar! … Si dar-atunci pe alba mea mustata,

Ca pe o creanga de cais.

Va mai veni, plutind in vis,

Sa se aseze pasarea cuminte si isteata –

O prind usor si o sarut … Si v-o aduc si voua

S-o sarutati sa va mirati

Si-afara drumul iar sa-i dati,

Ca altfel moare de nu-i lasi aripile-amandoua.

Si nici la pasari, dragii mei, nici nimanui nu-i bine

Sa faceti rau. Asa copii!

M-am dus … ce vifor! Sa te tii …

Hu! Hu! … Si uneori mai dati cu gandul pe la mine!