Interferente.ro Cultura Religie Obiceiuri datini si credinte la Privegherea din Joia Mare

Miercuri, 08 Aprilie 2015 23:09

Obiceiuri, datini si credinte la Privegherea din Joia Mare

Obiceiuri datini si credinte la Privegherea din Joia MareIn decursul Paresimilor sunt trei priveghi sau denii, adica servicii divine care se fac in timpul noptii, si anume: cea dintai joi din saptamana a cincea, a doua sambata seara din aceeasi saptamana, iar a treia si cea de pe urma in Joia Mare spre Vinerea seaca.

Cea mai insemnata dintre toate privegherile sau rugile acestea este cea care se face in Joia Mare seara spre Vineri, cand se citesc cele douasprezece evanghelii ale patimilor Domnului nostru Iisus Hristos.

In aceasta seara, la biserica se aduna o multime de lume, care sta si asculta pana la sfarsit cu cea mai mare atentie si evlavie intreg serviciul dumnezeiesc si cu deosebire cele 12 evanghelii.

In decursul citirii acestor evanghelii, se practica unele datini si credinte.

Astfel, romanii din Moldova cred si spun ca cei ce se duc in seara acestei zile la biserica, cand se citesc cele 12 evanghelii, e bine sa faca cate un nod in batista dupa citirea fiecarei evanghelii, si cu cea batista cu 12 noduri, daca se va incinge cine are friguri, ii va trece numaidecat.

In alte parti, tot in Moldova, fetele care mers in seara acestei zile la biserica iau o esarfa si, dupa ce fac cele 12 noduri, cand se intorc acasa sa se culce pun esarfa sub cap, incredintate fiind ca in vis trebuie sa-si vada partea care le e lasata de Dumnezeu.

In Muntenia, exista obiceiul ca femeile sa ia un bulgare de tamaie nefaramat, pe care il aprind pe rand cat timp se citesc cele 12 evanghelii si restul zic ca e bun de aprins in casa atunci cand e vreme rea, tuna ori trazneste, precum si de afumat pe copiii speriati.

In alte parti ale Munteniei femeile au obiceiul de a duce in Miercurea mare la biserica faina, untdelemn si prune uscate pe losnita, pe care le lasa apoi acolo pana joi seara, dupa ce se inspraveste denia. Facand aceasta, cred ca faina este buna de friguri, daca se afuma cu ea. Untdelemnul il pun surzii in urechi ca sa le vie auzul, iar cu prunele se descanta de durere de urechi.

De asemenea, exista credinta ca, daca vreun om are vreun narav de care nu se poate dezbara, de merge joi seara, cand s-a lepadat Petru de Iisus Hristos, in fata icoanei Maicii Domnului si pune pe altul cineva sa-l intrebe: „Te lepezi de cutare narav”, iar el raspunde: „ma lepad”, atunci lepadat este.

In Bucovina se crde ca daca cel ce are negi, de se duce in Joia Mare la biserica si ia cu sine un bat si nu cutitas si dupa fiecare evanghelie face o crestatura pe bat, si iesind apoi din biserica il arunca undeva, atunci cel care-l ridica mai intai, de acela se prind nigeii.

La romanii din Epir, cand se obisnuieste a se citi cele 12 evanghelii, se determina o persoana care sa anunte sfarsirea fiecarei evanghelii, lovind cu un instrument pe un taler de arama sau argint, daca se gaseste.

Sfarsindu-se cu toate evangheliile, persoana insarcinata cu aceasta arunca talerul de-a dura in biserica, si femeile mai cu seama se napustesc sa vada cum are sa cada. Daca talerul cade cu fundul in jos, o mare bucurie se produce in inimile tuturor, fiindca cred ca au sa se intoarca in curand cei dusi in strainatate. Daca se intampla insa ca el sa cada cu fundul in sus, o intristare adanca le cuprinde, fiindca aceasta se explica prin neintoarcerea celor instraintati de caminul parintesc, si nu arareori se intampla sa vezi femeile strergandu-si lacrimile in acest caz.

In sfarsit, fiindca e vorba despre serviciul divin, trebuie sa mai amintim ca, incepand cu Joia mare inainte si pana in ziua de Pasti nu se mai trag clopotele in biserica, ci numai se bate toaca.