Observatorul gigant de la Silla

Silla pare sa fie locul unde Pamantul isi da mana cu stelele.

Uneori, stelele se vad noaptea mai clar, alteori mai putin clar. Poluarea atmosferei produce un val des si opac asezat intre noi si luminile infinitului. Pentru astronomi, problema e dintre cele mai importante. Dupa lungi cautari, intinse pe ani, a fost gasit un loc ideal pentru instalarea uni observator astronomic: piscurile inalte ale Anzilor chilieni, unde aerul este atat de limpede incat pemrite observarea cerului, in conditii optime, timp de cel putin 300 de nopti pe an. La o inaltime de 2400 metri, pe piscul numit la Silla, aflat la 600 kilometri nord de Santiago si la o distanta de 50 de kilometri de satul cel mai apropiat, peste 150 astronomi si aproape tot pe atatia tehnicieni, singuri, fara familii (din lipsa spatului de cazare), desfasoara o sustinuta activitate.

Observatorul este condus de ESO (European Southern Observatory, Organizatia europeana pentru cercetari astronomice in emisfera de sud), din care fac parte mai multe tari. Sediul ESO se afla la Garching, in apropiere de Munchen.

In afara de faptul ca La Silla are un aer nepoluat, alegerea acestui loc a mai avut un motiv. Galaxia din care facem parte trebuie imaginata ca un disc urias, cu un diametru de 100.000 de ani-lumina. Printre cele 100 de miliarde de stele ale galaxiei se numara si Soarele, aflat la 30.000 de ani-lumina de centrul ei. La Silla este locul din care galaxia se vede cel mai bine.

Din cauza inclinatiei axei globului pamantesc, centrul galaxiei se afla exact deasupra acestui loc. Deci, La Silla este locul cel mai apropiat de stele dintre toate punctele globului. Avantajele sunt enorme. In trei saptamani de lucru se culeg date care nu s-ar putea obtine intr-un observator obisnuit nici intr-un an. In anul 1988, pe varful La Silla va mai fi instalat un telescop in greutate de 125 tone, cel mai perfectionat din lume din punct de vedere tehnic. Oglinda telescopului, cu o grosime de 24 centimetri si un diametru de 3.5 metri, este miscata de 75 suporti axiali mobili, miscare dirijata de un computer, pentru a-i corecta orice deformare: inovatie ce permite sa se obtina aproape o perfectiune optica. In viitor, ESO isi propune sa instaleze un al treilea tepescop, a carui oglinda sa masoare 16 metri in diametru.