Interferente.ro Cultura Diversitate Oceania lui Spiru Haret

Duminică, 06 Aprilie 2014 14:25

“Oceania” lui Spiru Haret

 

Interesul romanesc fata de enigme are o lunga istorie si cine as sta sa faca o cartografie a pelerinilor misterului ar ajunge, la insumarea finala, sa contemple o insiruire de o marime considerabila. Enigma nu pasioneaza numai pe aventurieri si nici cu preponderenta pe savantii considerati “nebuni”, ea atine adeseori cu aripa ei magica si pe cercetatorii de fel pozitiv.

Un serios sociolog, cu doctoratul la Paris si instruit in matematici (pe care ar fi dorit sa le introduca in studiile materiei sociale), era Spiru Haret, pasionat, cu toate acestea, de misterele … Insulei Pastelui. Aceasta curiozitate nu aparuse la el intr-un chip intamplator si nu se manifestase intr-o simpla insemnare gazetareasca, el introducea examenul acestui fenomen in contributia lui capitala, “La mechanique sociale”, care e una dintre sintezele sociologice de tot inedite pe care epoca le cunoscuse. Pe scurt, fenomenul Insulei Pastelui ar ilustra, zice Haret, o lege sociologica pe car eomul incercase s-o verifice matematic, aica “principiul fortelor vii”. Spre a aduce un caz care sa confirme teoria, Spiru Haret evoca enigmele oceanice concentrate in acel indepartat punct din Pacific. O insula cu suprafata de 118 kilometri, cu o populatie de sase sute de locuitori si care e asezata la peste trei mii de kilometri de orice regiune locuita, putand sa adaposteasca nu mai mult de trei mii de suflete, ar fi putut sa edifice gigantice “stani de bazalt, sculptate in forma de statui colosale, de 6-7 metri inaltime, de o executie destul de primitiva dar care dovedesc o stiinta a observatiei incontestabila dar in special mijloace de executie cu mult superioare celor de care ar putea dispune o populatie de cateva sute de indivizi”? intrebarea nu ramanea, la Spiru Haret, in domeniul unei inclaritati pure, el venea si cu o certitudine: “aceasta este dovada evidenta a existentei unei civilizatii destul de avansate, astazi disparuta”. De aici incepea o pasionanta operatiune detectivista, inedita, si care merita evocata. Acea populatie, zice Haret, ar fi un popor necunoscut incomparabil mai numeros decat cei de azi. Masivitatea sculpturilor “presupune existenta unor unelte cu un anumit grad de forta si de perfectiune”; apoi, “timpul necesar pentru ca executia statuilor Insulei Pastilor sa fie posibila a trebuit sa fie cu mult mai lung decat cel necesar populatiilor numeroase ale Siriei, Egiptului si Europei, spre a ajunge la executarea unor lucrari similare”. Cum s-ar putea dezlega acest mister? “Sunt posibile, adauga Spiru Haret, numai doua ipoteze”.

Intaia ipoteza este aceea a unei colonizari, Insula Pastelui fiind “o colonie a unui popor civilizat venit sa se instaleze in insula”. Insa o asemenea procedare nu i se va pare savantului cu putinta caci ar presupune o expeditie pe Ocean in conditiuni cu totul extravagante (barca cu rame, distante imense, foame si sete, etc.). “Ipoteza, incheie el, este de necrezut, caci o expeditie plecata din America ar fi trebuit sa aiba un noroc extraordinar pentru a putea descoperi un simplu punct pierdut in mijlocul imensitatii Oceanului, vizibil de-abia pe o raza de 80 de km si a carui existenta nu putea fi presupusa prin nimic”.

A doua ipoteza i se pare, de aceea, lui Spiru Haret singura plauzibila: aceea dupa care Insula Pastelui “nu este decat ultima epava a unui continent sau cel putin a unui grup de insule destul de considerabil locuit altadata de o populatie numeroasa si civilizata pe care intr-o epoca si din cauze necunoscute o teribila catastrofa ar fi facut-o sa dispara. Geologiei, trage Spiru Haret incheierea, ii revine posibilitatea de a stabili valoarea acestei ipoteze”.

Porfunzimea unei asemenea supozitii, care se intalneste si cu acelea care presupun ca Insula Pastelui ar fi o relicva a unui continent disparut, numit cateodata “Mu”, este izbitoare si e de crezut ca savantul ajunsese la ea pe o cale logica si dezvoltand numai un rationament de natura sociologiei istorice si a virtuozitatilor creativitatii. Precizia acestei demonstratii, care nu putea fi, in tot cazul, contrazisa, ramane totusi o enigma si, asemeni altor pasionati ai misterului si Spiru Haret ajungea la ideea esentiala mergand dintr-o data la tinta, ca o revelatie receptionata aproape … magic.

Artur Silvestri

Sursa foto: http://www.liamwaldie.com/2013/08/25/oceania/

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: