Interferente.ro Descopera Natura Octombrie Brumarel

Duminică, 10 Octombrie 2010 13:57

Octombrie - Brumarel

 

Octombrie (Brumarel) este cea de-a doua luna din stravechiul calendar biblic, cea de-a zecea din calendarele reformate, cel iulian si gregorian si una dintre cele sapte luni gregoriene cu o durata de 31 de zile.

Din punct de vedere astrologic, luna octombrie incepe cu soarele in semnul Balantei si sfarseste in semnul Scorpionului. Din punct de vedere astronomic, luna octombrie incepe cu soarele in constelatia Fecioarei si se sfarseste cu soarele in constelatia Balantei.

Numele lunii octombrie (latina: October) vine de la cuvantul latinesc octo, opt, pentru ca luna octombrie era a opta luna in calendarul roman. Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. In Romania, luna octombrie, popular, se numeste Brumarel.

In aceasta luna cad frunzele din copaci, taranii se ocupa mai mult de treburile gospodariei. Acum se fac insamantarile de toamna.

Octombrie incepe in aceeasi zi a saptamanii ca si Ianuarie cu exceptia anilor bisecti.

 

Luna octombrie, denumita atat de tandru in popor, „brumarel”, are un rol important in decursul anului calendaristic. Fenomenele meteorologice care se produc in aceste saptamani sunt definitorii pentru viitor, pe de o parte, si impun desfasurarea anumitor activitati agricole, pe de alta parte. Asa cum ii spune si numele, in aceasta perioada „incepe a bruma, incep a cadea brumele cele mici.”

Intr-o versificatie populara se arata ca: „Brumarel e necajos si sufla rece/Pe unde merge, el parleste/Copacii verzi ii goleste./Bruma cade pe ogoare,/Holdele is de mult in hambare/Lenesii tremura de frica /Si pielea le-o infurnica”.

In basmele referitoare la luna octombrie (Brumarel) sunt marcate caracteristicile lunii ce face tranzitia de la toamna la iarna.

Brumarelul este personificat printr-un "voinicel cu parul balan" care alearga calare peste campii, maguri si dealuri sa ia parfumul florilor.

In prima legenda mitica, cu forma contaminata, Brumarel este "voinicelul balai la fata" care prin farmecele lui seduce florile ca sa le ia mirosurile. Mergand calare prin vai, lunci si poiene intalneste o garofita sub care dormea o copilita , cu bratele si sinul plin de fiori. Ii este mila s-o trezeasca din somn. Nechezatul murgului lui insa o scoala, voinicul se apropie de ea si-i cere sa-1 sarute, "ea raspunde" ca nu e fata mare/sa dea gura la oricare/(...) ci sunt floare (sfanta) mare/cine ma miroase moare!". Voinicelul ii raspunde"sa-i dea (...) gurita/ca nici el nu-i voinicel/ci un mandru Brumarel/mor florile tot cu el./Astazi sunt Brumarul mic/florilor mirosul stric/Maine sunt Brumarul mare/ iau cu mine orice floare/seara peste ele pic,/in pranz mare ma ridic,/fetele la toate stric/Nu mai plange si ofta,/acum poti sa-mi dai gura". Voinicelul coboara de pe murg, o saruta si ia floarea cu el, lasand singura gradina si poienita. Brumarelul merge cu floarea la mama fetei "la maica-sa Tomnica", personificarea toamnei (nu sfanta Domnica), care ii imbratiseaza si ii cununa. Face o mandra nunta", cum n-a mai fost intre flori; "nunta unde mi-o facea/ liora unde mi-o'nvartea ?/Tot in gradina craiasca" (de zana, de sfanta).

In a doua legenda Brumarelul zareste "intr-o verde gradinita/(...) o dalba copilita/pe asternut de calofir/la umbra de trandafir". Voinicul Brumarel o intreaba : "ce esti fata sau nevasta,/ori zana din cer picata?" Ea-i raspunde ca nu e decat o simpla floare, "o floare garofita /rasarita-n gradinita". Voinicul ii spune: "Eu sunt draga Brumarelul/care seara pe racoare/unde cad stric orice floare;/ma culc dupa scapatare,/ma scol soare cand rasare".

 

 

 

Superstitiile legate de fenomenele meteorologice specifice acestei luni sunt si ele din abundenta. Daca frunzele pomilor se ingalbenesc si cad repede, acesta este un semn ca anul ce urmeaza va fi roditor. Daca ploua mult in octombrie, va fi vant puternic in decembrie, iar daca e multa bruma sau chiar zapada in aceasta luna, in ianuarie va fi timp frumos.

In aceasta luna se faceau si observatii meteorologice. Daca frunzele copacilor cadeau in prima parte a lunii, era semn ca iarna va fi grea si timpurie. Pentru a sti din timp cum va fi vara viitoare, oamenii observau constelatia Closca. Daca la apusul acestei constelatii ploua, insemna ca vara viitoare va fi devreme si roditoare in toate, iar daca ploua dupa apusul acestor stele, se preconiza ca vara va fi ceva mai tarzie, dar nu si rea.

Daca este multa bruma sau zapada, frig sau ger, ianuarie va fi moale si calduta. Daca este ploaie multa, in decembrie vor fi vanturi mari. Daca tuna, iarna va fi usoara Daca este ceata multa, va fi zapada multa in decembrie. Daca frunzele arborilor cad curand, anul urmator va fi roditor, daca nu, iarna va fi tarzie dar grea si la anu vor fi multe omizi. Daca soarecii de camp se retrag spre sat, vine iarna curand. Se culeg poamele, se strange cucuruzul, cartofii, napii, se curata pomii. se gunoiesc livezile campurile si gradinile, se fac araturile de toamna, se rasadesc zmeura si capsunii.

Cei care cunosc semnele din natura spun ca bogatia anului ce vine se cunoaste dupa ... frunze. Cu cat acestea se astern mai repede pe pamant, cu atat va fi mai multa bogatie in hambare. Daca frunzele raman prinse de crengi mult timp, e semn ca iarna va intarzia sa-si faca simtita prezenta, in schimb, pomii vor fi mancati de omizi la venirea verii. De asemenea, daca in multe zile satele vor fi invelite in ceata, e semn ca prima luna de iarna va veni cu zapada grea.

 

 

 

Tchaikovsky - October: Autumn Song from The Seasons VICTOR GOLDBERG Piano

 

Sarbatorile din aceasta luna se incadreaza, din punctul de vedere al meteorologiei populare, unui timp de tranzitie. Astfel, in aceasta luna intalnim fel de fel de practici specifice perioadei de trecere de la toamna la iarna, toate acestea fiind incorporate in sarbatori precum:

1 octombrie: Sf. Procoava

14 octombrie: Sfanta Paraschiva

18 octombrie: Lucinul (Sf. Luca)

25 octombrie: Ajunul lui Sanmedru (Mosii de Toamna)

26 octombrie: Sanmedru (Sf. Dumitru)

           
1 PROCOAVELE (Sf. Pocroava, Acoperamantul Maicii Domnului = pocrov)

§         se serbeaza sa fie aparate vitele, ferita casa si recolta de foc, iar amenii de inec si boli

§         femeile postesc pentru sanatatea copiilor.

§         fetele spera sa aiba par frumos si sa se marite (“sa li se acopere capul”), ajuneaza, apoi mananca  o jumatate de turtita sarata, cealalta o pun sub perna, si-si viseaza prima intalnire cu ursitul

 

8 VINEREA MARE (Vinerea dinaintea Sf. Paraschiva)

§         nu se lucreaza pentru a avea noroc in casnicie, avere, sanatate

§         nu se coase (pericol de orbire)

§         se fac cumparaturi si pregatiri de iarna

§         coliva de acum este buna de leac

 

14 SFANTA PARASCHIVA, NUNTA OILOR, SFARSITUL VERII LUI MIOI (Sf. Cuvioasa Paraschiva)

§         se ingroapa vara

§         zi rea de piatra, traznet, dureri de cap

§         ziua femeilor lenese (aduc si ele apa)

§         cum va fi ziua, asa va fi pana la Sf. Dumitru si vor fi si celelalte sarbatori ale anului

§         daca pana acum n-a plouat, vine iarna curand

§         daca oile dorm ingramadite, iarna va fi grea, iar daca dorm inprastiate, iarna va fi usoara                    

§         nu se mananca poame cu cruce (nuci, castraveti), ciobanii nu cioplesc sa nu iasa miei tarcati

§         nu se coase, nu se toarce, ca e rau de traznet si boli

§         se tine sa fie anul roditor

§         se implineste sorocul ciobanilor, vacarilor, pandarilor

§         vitele ies pe lunca, in tarini

§         dupa aceasta zi se amesteca oile cu berbecii pentru prasila

§         se fac iarmaroace unde se valorifica produsele oilor

 

17-18 LUCINUL (Sf. Pr. Oseea, Sf. Ap. Ev. Luca)

§         zile rele de lupi

§         nu se lucreaza nimic cu lana sau pieile animalelor ca sa fie ferite de lupi si boli

 

21 SFINTII MARTIRI ORTODOCSI ROMANI: Cuviosii Marturisitori calugarii Visarion Sarai si Sofronie din Cioara, taranul Oprea Miclaus din Saliste si preotii Ioan Varvorea din Gales si Moise Macinic din Sibiel.


25 FOCUL LUI SUMEDRU (Ajunul Sf. Dumitru)

§         se fac focuri peste care sar copii, sa fie sanatosi sau tinerii, sa se casatoreasca

§         carbunii sunt pusi in livada ca sa rodeasca pomii

§         femeile dau copiilor nuci, mere, struguri, prune uscate

§         daca este belsug de gutui si nuci, iarna va fi grea

§         se fac pomeni pentru morti

 

26 SANMEDRU, patronul pastorilor, soroacelor  (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir)

§         cad fruntele arborilor

§         cum este ziua asa va fi iarna, iar daca-i frig va fi iarna buna

§         daca este luna plina, senin, iarna va fi moinoasa, iar daca este nor, vant, ploaie, vor fi zapezi mari, ger si iarna lunga

§         daca este luna noua, iarna va fi scurta si usoara

§         ciobanii pun dulama intre oi: daca se culca oaie neagra, iarna va fi usoara, daca se culca oaie alba, iarna va fi grea.

§         se tine ca sa fie oamenii feriti de boli si animalele de lupi

§         se termina semanatul usturoiului

§         se tunde coama cailor, sa aiba par frumos

§         este ziua incheierii soroacelor (invoieli pentru slujbe, inchirieri)

 

27 POITRA LUI  SUMEDRU, CAINII LUI SUMEDRU, FILIP SCHIOPUL (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).

§         se tine ca aparare a oamenilor si animalelor de boli, lovituri, lupi si ca sa fete oile bine

§         se desfac stanile

 

An de an, in aceasta luna, se sarbatoreste traditionala sarbatoare comerciala “Ziua recoltei”.

 

 

 

 

 

OCTOMBRIE
de George Toparceanu



Octombrie-a lasat pe dealuri
Covoare galbene si rosii.
Trec nouri de argint in valuri
Si canta-a dragoste cocosii.

Ma uit mereu la barometru
Si ma-nfior cand scade-un pic,
Caci soarele e tot mai mic
In diametru.

Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe dupa zile,
Mai nestatornice si mai
Subtile …

Intarziata fara vreme
Se plimba Toamna prin gradini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.


Si cum abia pluteste-n mers
Ca o marchiza,
De parca-ntregul univers
Priveste-n urma-i cu surpriza, -

Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnisoara
S-a-ngalbenit, s-a zapacit
Si de emotie-a-nflorit
A doua oara …

 

 

Citeste si:

 

Toamna poezii pentru copii

Poezii de toamna pentru copii

Rapsodii de toamna

Anotimpul toamna

Toamna citate

Povestea stejarului batran

Legenda unei frunze de toamna

Frunzele toamna

Flori de toamna

 

 

Photo:
http://fineartamerica.com/featured/october-road-frank-wilson.html

http://www.ozarkmountainimages.com/OzarkAutumn/OzarkAutumnScenery.htm

http://www.mapability.com/travel/badmin/oct.html

http://leonidafremov.deviantart.com/art/A-stroll-in-October-Park-123775773

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: