Pamukkale - Castelul de bumbac al Turciei

Pamukkale este o localitate plina de mister, un loc unic in lume, o adevarata “perla” a Turciei care atrage din ce in ce mai multi turisti. Pamukkale, oras si statiune de pe vremea romanilor, este celebru astazi pentru apele termale, terasele de calcar si vestigiile arhitecturale. Pamukkale se afla pe lista destinatiilor apartinand Patrimoniului Mondial UNESCO. Pamukkale imbina doua lumi de poveste, lumea antica, reprezentata de ruinele orasului Hierapolis, si una naturala, care pare ireala, realizata de izvoarele termale, de “castelul de bumbac”.

Pamukkale se afla in regiunea Aegean pe valea raului Menderes, la 25 km nord-est de Denizli si la 652 km sud de Istanbul si are parte de un climat foarte bland pe tot parcursul anului.
Pamukkale - Castelul de Bumbac in limba turca – ofera turistilor un spectacol de vis: ape termale si sculpturi naturale de calcar. Intr-adevar, cascada uriasa de travertin natural seamana cu un mare castel din bumbac. Cu toate acestea, unii localnici sustin ca nu forma stranie a inspirat numele locului, ci faptul ca in trecut bastinasii obisnuiau sa isi usuce bumbacul aici. 

Tot acest peisaj fantastic format din ziduri, inaltimi, terase si stalactite se intinde pe o distanta de 2,5 kilometri lungime. Apele de aici, care au o minunata culoare albastra cu tente verzui, contin calciu si hidrogen si sunt renumite pentru efectele lor benefice. Apele izvoarelor termale provin din Muntele Cal si se revarsa in “Piscina Sacra”, asa cum era ea numita in antichitate, si care acum se afla in interiorul Hotelului Pamukkale, unde turistii pot inota printre ruine.

Culorea alba ca zapada stralucind in bataia soarelui este data de continutul ridicat de calcar si minerale dizolvate, care se regaseste in apa din izvoarele vulcanice fierbinti. Aproape tot ce e atins de apa se acopera cu calcar. Mai departe, apa curgatoare are misiunea de a acoperi in alb si dealurile dimprejur. Straturi succesive s-au suprapus de-a lungul timpului pentru a forma bizarele forme de relief pe care le admiram in prezent.

Din loc in loc, din burta colinei ies in afara bazine naturale cu apa calda si limpede in care turistii pot face baie. Acestea sunt faimoasele terase din travertin, o roca poroasa din calcar ce a luat nastere la gura de varsare a izvoarelor termale. Cand apa izvoarelor, suprasaturata cu carbonat de calciu, ajunge la suprafata, dioxidul de carbon iese din ea, iar carbonatul de calciu este depozitat sub forma unui jeleu moale. Treptat, acesta se intareste si devine travertin (roca alba cu aspect pufos). Travertinul alb se formeaza cand izvoarele fierbinti cu mari concentratii de CaCO3, se evapora si se depoziteaza la suprafata.

La Pamukkale exista 17 izvoare cu apa termala cu temperaturi mai mari de 35 de grade Celsius. In unele zone, peste terasele din calcar siroiesc suvoaie de apa calda. Pentru a proteja formatiunile din travertin, turistii turistii trebuie sa stie ca au voie sa faca baie aici, insa numai desculti, pentru ca incaltamintea afecteaza peretii din calcar (ii poate murdari sau, mai rau, rupe). E bine de stiut ca suprafata este foarte alunecoasa.

Cu unghiuri drepte sau margini lucioase, bazinele par slefuite de om, insa ele s-au format in mod natural, prin depozitarea carbonatului de calciu. Aceste „cazi” naturale sunt putin adanci, apa nedepasind 20 de centimetri la mijloc. La baza colinei de 160 de metri inaltime au fost construite cateva bazine artificiale.

Privita de departe zona pare de gheata. Insa aparentele sunt inselatoare, pentru ca, in unele locuri, apa ajunge si la 50 de grade. Specialistii au stabilit ca la fiecare 250 de litri de apa varsati in jur de 2 grame de calciu se formeaza, iar in unele locuri se pot vedea chiar stalactite de calcar.

Tot aici putem gasi si “Piscina Cleopatrei”, locul fiind numit astfel de insusi Marc Antoniu, care in acea vreme a ordonat oamenilor sai sa aduca aceasta apa vindecatoare tocmai la Roma. Aceasta piscina este fascinanata – apa ei este la o temperatura mereu de 37ºC, se afla intr-o zona racoroasa, incojurata de leandri, iar pe fundul ei se pot vedea coloane apartinand vechiului oras Hierapolis. Circula o legenda conform careia Cleopatra venea deseori aici pentru ca era ferm convinsa ca aceasta apa termala o va mentine tanara, iar localnicii sunt si ei ferm convinsi ca pielea unei femei care se va scalda in aceasta piscina va fi mai tanara cu zece ani atunci cand va iesi din apa.

In trecut vizitatorii statiunii Pamukkale puteau sa se catere pe cascada de travertin natural, insa autoritatile au interzis acest lucru, din cauza degradarii pantei albe. La Pamukkale exista si travertin artificial, pe care vizitatorii pot merge, spre partea stanga a muntelui.

Bogat in minerale, namolul alb de pe fundul bazinelor poate fi folosit pentru tratarea unor afectiuni.  Proprietatile tamaduitoare ale apelor din zona strabat istoria, pana dincolo de era noastra. In anul 190 i.e.n., Eumenes al II-lea, regele cetatii grecesti Pergam a fondat orasul Hierapolis chiar pe acest platou. Cunoscuta fiind pasiunea romanilor pentru ape termale si bai, orasul a fost inclus in anul 129 i.e.n. in Imperiul Roman si descris ca fiind o statiune balneara. Printre vizitatorii celebri s-au numarat si imparatii romani Adrian si Nero.

Izvoarele calde din Pamukkale au fost folosite pe post de “jacuzzi” incepand cu secolul al II-lea i.Hr. Oamenii veneau aici pentru a-si trata afectiunile, iar multi dintre ei se retrageau in localitatea Hierapolis cand ajungeau la batranete.

La Pamukkale  cei care vor sa se trateze de diferite afectiuni o pot face. Aici pot trata urmatoarele probleme: arteroscleroza, probleme cardiovasculare, de tensiune, ale sistemului nervos, dermatologice si oftalmologice. 

Dincolo de proprietatile terapuetice ale apelor termale, aici au fost descoperite doua sanctuare. Unul apartine zeului intunericului si al mortii, Hades, iar celalalt, ii este inchinat lui Apollo, zeul soarelui, al muzicii si al medicinei.

Ca totul sa fie si mai frumos, peisajul de la Pamukkale este completat de ruinele orasului antic Hierapolis (in traducere, “orasul sfant”), unde chiar recent a fost descoperit mormantul Sfantului Filip, unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Hristos.

Terasele de calcar de la Pamukkale sunt considerate de catre turci “a 8-a minune a lumii”. Locul acesta este minunat – e incarcat de istorie, mai toti regii Antichitatii trecand pe aici, apele au proprietati curative, in zare se vad Muntii Taurus iar spectacolul teraselor imaculate te lasa fara cuvinte. Pammukale e “o uriasa cascada inghetata ca si cum apa ar fi incremenit pe loc sau s-ar fi pietrificat brusc in curgerea ei”, asa cum spunea Richard Chandler, in 1765.