Interferente.ro Turism Obiective turistice Parcul National Cheile Bicazului Hasmas

Marţi, 05 August 2014 01:14

Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas

Parcul National Cheile Bicazului HasmasIn peisajul grupei centrale a Carpatilor Orientali, muntii Giurgeului si Hasmasului se impun prin varietatea tuturor componentelor mediului geografic. Acest lucru a justificat preocuparea pentru ocrotirea unor astfel de spatii complexe in cadrul unui parc national, care sa includa o serie de rezervatii naturale (geomorfologice, forestiere, speologice sau complexe) si monumente ale naturii. In aceasta zona montana, tinutul muntilor Hasmas (Curmaturii) si Giurgeu (drenat de trei vai principale – Olt, Bicaz si Bicajel) ofera premisele unei protejari eficiente - Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas.

Parcul de forma neregula se intinde pe aproximativ 6.850 ha – cuprinzand fond forestier, fanete, pasuni, pasuni impadurite, Lacul Rosu, teren intravilan - statiunea Lacu Rosu.

Rezervatiile naturale

In cadrul Parcului National Cheile Bicazului-Hasmas, conform Legii 15/2000, au fost recunoscute urmatoarele rezervatii si monumente ale naturii: Avenul Licas, rezervatie speologica categ. IV – IUCN; Rezervatia Cheile Bicazului si Lacul Rosu, rezervatie naturala categ. IV – IUCN. Rezervatia Masivul Hasmasul Mare, Piatra Singuratica-Hasmasul Negru, rezervatie naturala cate. IV – IUCN, se afla pe teritoriul judetului Harghita, in timp ce Rezervatia Cheile Bicazului, situata partial pe teritoriul parcului (rezervatie naturala categ. IV - IUCN), apartine judetului Neamt. In extremitatea estica a parcului mai sunt ocrotite doua pesteri – Tosorog si Munticelu.

Muntele Hasmasu are aspect de culme prelungita, asimetrica: versantii vestici sunt mai abrupti, adesea stancosi, cu stanci calcaroase, izolate, ce razbat din padurea de conifere; versantii estici, mai domoli, impaduriti, cu treimea inferioara despadurita in ultimele secole, spatiul fiind azi ocupat de fanete si gospodariile risipite ale localitatii Trei Fantani. In lungul culmiis e disting trei sectoare cu relief carstic de inaltime:

·         sectorul nordic, mai extins, cupinde masivul Hasmasu Mare, cu aspect de cupola si o puzderie de stanci izolate in jur;

·         sectorul sudic numit Piatra Ascutita (sau Ecem);

·         intre ele, sectorul ce corespunde largii curmaturi, in care se afla Piatra Singuratica (Unica).

Desi ocupa un areal insemnat, Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (declarat ca atare in anul 2000) adaposteste o mare densitate de forme de relief, cu aspecte interesante, adesea ciudate, un amplu sistem de chei si pesteri, abrupturi pitoresti, cascade si repezisuri, cel mai mare lac de baraj natural din tara, paduri masive de molid si pin, cu exemplare razlete de brad alb si mesteacan pitic, fanete bogate si o fauna specifica stancariilor din chei. Acest peisaj pasteaza numeroase elemente ale unui ecosistem original, afectat in mica masura de activitatea antropica.

Intrucat in acest areal predomina masele de roci calcaroase si dolomitele, in peisajul Parcului National Cheile Bicazului-Hasmas, rolul primordial in relief il joaca morfologia carstica. Aceasta prezinta o mare diversitate de forme, in functie de etajele parcurse in cadrul procesului de carstificare, dar si in stransa legatura cu dimensiunile masei de roci si cu gradul de fisurare a acestora. Astfel, ansamblul carstic cunoscut sub numele de Cheile Bicazului s-a format in doua etape de castrogeneza. Ca urmare, in evolutia opigenetica a cheilor se disting doua etape: prima, in care Bicazul s-a adancit in cuvertura de roci moi ale cretacicului ce acoperea masa de calcare; a doua, cand, pentru a depasi bariera de calcare, evolutia vaii a fost favorizata de intense fenomene endocarstice (cursuri subterane, prabusiri, remanieri ale retelei hidrografice de suprafata).

Gatul Iadului

Pitorescul cheilor este diversificat de stanci izolate, nise, portaluri si arcade (resturi din foste platforme ale pesterilor prabusite), toate “imbracate” la baza de trene ample de grohotisuri mobile. Sectorul numuit Gatul Iadului din Cheile Bicazului se remarca prin ingustimea vaii, peretii cheilor apropiindu-se la baza la numai 4-5 m, astfel ca, pentru asigurarea legaturii intre sectoarele din amonte si cele din aval, s-au sapat suplombe, pe sub care se strecoara drumul. Din loc in loc, acolo unde valea se largeste putin, acumularile blocurilor de calcar de mari dimensiuni, dispuse haotic, obliga apa Bicazului si drumul ce o insoteste sa serpuiasca strans, sursele de apa de pe versant formand cascade evazate ce imprastie pulberi de apa. Dintre stancile izolate se impune prin dimensiuni si masivitate Piatra Altarului (sau Turnul Bardosului), dupa numele micutei vai ce o izoleaza de versantul stang al cheilor). La iesirea din chei, in bara calcaroasa a Muntelui Surduc-Munticelu, se afla doua pesteri: Multicelu si Tosorog (sau Jgheabul cu Gaura).

Danut Calin

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: