Parcul subacvatic IZU din Japonia

Strabatut de un amestec de curenti marini ce vin din zonele temperate si tropicale ale Oceanului Pacific (Kurosivo), marele “sanctuar” oceanic IZU din Japonia prezinta o bogatie si varietate de viata subacvatica rar intalnita. Parcul IZU este situat langa coasta estica a peninsulei cu acelasi nume a celei mai mari insule japoneze – Honsu, la o distanta de circa 112 km sud de Tokio. In limitele perimetrice ale parcului marin sunt incluse pantele estice ale faimosului munte Fuji, zona statiunii Hakone, regiunea estica a Penisulei Izu si cele 7 insule mai mici din apropiere. In realitate, parcul oceanic Izu este o adevarata enclava comerciala din cadrul unei rezervatii nationale mai mari. In apele parcului subacvatic este cu desavarsire oprit scufundatorilor sportivi sa recolteze pesti exotici, in timp ce pescarii comerciali opereaza in voie.

Apele calde ale curentului Kurosivo – care strabat nu numai tarmurile Peninsulei Izu, ci si toata coasta estica a Japoniei – ajung aici in urma devierii curentului ecuatorial de nord pe directa NE. Inaintand cu 6 km/h pana la 40º latitudine nordica, pe latime de 170 km, ele exercita o influenta puternica atat asupra climei zonelor invecinate, cat si asupra dezvoltarii unei bogate faune marine, cu infatisari deosebite si caracteristici de viata rar intalnite. De fapt, acest prielnic mediu natural a dat posibilitatea crearii unui ansamblu de 160 de astfel de de parcuri marine. Acest ansamblu este cea mai mare rezervatie de acest gen nu numai din Japonia, ci si din lume, el fiind administrat de un serviciu national al parcurilor si asociatiilor pescaresti ce controleaza accesul in asemenea zone.

Prezentam in randurile urmatoare doar cateva dintre speciile mai reprezentative ale parcului IZU:

·        Asa-numitul “gardian al adancurilor intunecate” nu este altceva decat un mic tipar, care isi face aparitia dintr-un coral portocaliu, la 43 m adancime. In ciuda infatisarii sale feroce si a unei lungimi de 9 cm, tiparul (Gymnothotax kidako) ataca rar neprovocat.

·        Un urias coralier cu infatisare de copac ce atinge o inaltime de aproape 2 m pe o panta stancoasa a parcului la o adancime de 50 m. “Frunzele” si “trunchiul” copacului reprezinta o colonie de milioane si milioane de vietuitoare din coralul moale. Se cunosc peste 3000 de varietati de corali, desi numai cateva sute au fost clasificate. Ceea ce pare un manunchi de frunze in varful copacului sunt ciorchini de polipi care s-au deschis pentru a se hrani din planctonul vehiculat de catre curentul marin.

·        Leiaster leachii este numai una dintre cele 75 de stele de mare din apele parcului Izu. Desi steaua de mare vaneaza crevetele, acestea par imune fata de puternicele ventuze aspiratoare ale gazdei lor.

·        Gradina stralucitoare sub mare pune in evidenta cel putin opt varietati de corali, incluzand un alcynarion in forma de copac si un gorgonian in forma de evantai: coralii roz si galbeni sunt specii inrudite. Langa ei se odihneste o stea de mare portocalie.

·        Un franj in forma de coroana impodobeste capul unui Neoclinus bryope, cu o lungime de peste 50 mm. Excrescentele tepoase de pe acest carnivor minuscul pot actiona fie ca senzori, fie pentru camuflaj.

·        “Serviciu la domiciliu” furnizat de un peste buzat ce poate fi numit “curatitor” (Labroides dimidiatus). El “curata” ochiul unui alt peste (Goniistius zonatus). Asemenea relatii de simbioza sunt obisnuite curatitorul primeste un pranz de ciuperci si bacterii, iar beneficiarul se bucura de o vedere mai buna.

·        “Cel mai deosebit crustaceu” al lumii – asa i se spune uriasului crab-paianjen din Japonia. El bate toate recordurile stabilite de alte specii inrudite: numai distanta dintre clestii intinsi masoara peste 3 m. Acesti crabi-paianjeni adulti (Macrocheira kaempferi) traiesc, in mod normal, la adancimi de peste 300 m si migreaza primavara spre ape mai putin adanci, unde se imperecheaza si depun oua. Femelele depun circa 1.5 milioane de oua, dar numai un procent extrem de mic dintre acestea supravietuiesc. Cel mai mare dintre cele o mie de specii de crabi din parcurile marine japoneze, crabul-paianjen, atinge dimensiunile adultului abia la varsta de 10 ani si mai poate trai inca alti 50 de ani si chiar mai mult. Acest crustaceu urias mai este numit si “crabul omului mort”, de la obiceiul sau de a se hrani uneori cu cadavrele celor inecati, in mod normal el hranindu-se cu peste si moluste.