Interferente.ro Sanatate Plante medicinale Plante medicinale izvor de sanatate

Vineri, 29 August 2014 01:03

Plante medicinale - izvor de sanatate

Plante medicinale izvor de sanatatePlantele medicinale sunt un adevarat izvor de sanatate. Acestea au proprietati vindecatoare din cele mai vechi timpuri si chiar si azi se bucura de o atentie speciala. Medicina moderna le recomanda ca pe un leac natural usor de procurat, ieftin, eficace si neprimejdios. Iata de ce in tara noastra exista o larga strangere si valorificare a plantelor medicinale, indiferent de anotimp. In acest articol dorim insa sa ne referim la plantele medicinale de primavara, vara si toamma – adevarat izvor de sanatate.

Primavara

Primele recoltari se fac la inceputul lunii mai, cand incep sa infloreasca plantele vernale medicinale. In fanete, pasuni sau pe coaste luminoase se poate colecta: rascuta de primavara (Adonis vernalis) – parti aeriene. Trebuie sa aveti grija sa nu-i smulgeti radacinile, aceasta specie fiind ocrotita.

In paduri se pot colecta parti aeriene de saschiu (Vinca minor) neinflorite sau inflorite (are flori albastre si frunze pieloase), frunze de margaritarei (Convallaria majalis) si de podbal (Tussilago farfara), ruda a papadiei, care creste pe langa ape si torente de padure, scoarta de pe trunchiul si ramurile de crusen (Rhamnus frangula), cu prorpietati purgative. De pe marginea drumurilor sau de pe terenurile virane pot fi scosi din pamant, spalati, taiati si pusi la uscat rizomi de brusture (Lappa archtuim) abia infrunzit.

Vara

Apar majoritatea plantelor medicinale. Expeditiile in padure, facute in lunile iunie-iulie, pot viza colectarea urmatoarelor plante:

-          feriga (Dryofteris filio-mas) – rizomi. Atentie, sa nu se confunde cu alte ferigi;

-          sovarf (Origanum officinale) – partile aeriene, mai putin tulpinile prea lemnoase;

-          degetelul galben lanos (Digitalis lanata) – frunzele, florile de tei (Tilia sp.);

-          flori si flori de bractes; frasinul (Faxinus ornus) – frunze; Din fanete si pajistile din padurile de ses, deal si munte se pot culege.

-          coada soricelului (Archillea milefollim) – infloresventele (in iunie), dar si planta intreaga, cand s-au dezvoltat bine frunzele (iulie-august). Atentie, sa nu se cufunde specia buna cu rude fara proprietati (A. millefoliul are frunze inguste si frunzulite foarte subtiri, ligule albe si nu roze sau galbui);

-          tintura (Centou sp) – partile aeriene;

-          sunatoarea (Hypericum perforatum) – partea aeriana;

-          nalba (Althaea officinalis) – frunze;

-          lumanarica (Verbascum sp.) – flori. Intrucat exista mai multe specii medicinale si nemedicinale, se vor alege doar acelea care au puful de pe stamine alb, galben si portocaliu; se vor evita cele cu puf violet;

-          cimbrisor (Thymus sp.) – partile aeriene;

-          patlagina ingustya (Plantago lanceolata) – frunze (se pot colecta, dar separat si frunze de paltagina mare (P. major) si patlagina mijlocie (P. medie), care si ele au proprietati medicinale). De pe terenurile virane din jurul locuintelor, de langa zidurile pasariste, marginea drumurilor, a ulitelor sau lanurilor, din jurul campurilor saraturoase etc. colectorii pot strange:

-          musetelul (Matricaria chamomilla) – flori. A nu se confunda cu musetelul mare (M. inodora) sau diferite feluri de romanita (Antehmis) cu care adesea se confunda;

-          sapunarita (Saponaria officinalis) – rizomii care se spala, se taie si se usuca;

-          talpa gastii (Leonarus cardiaca), usor de deosebit dupa tuplina inalta, flori rosiatice ca de salvie si frunze ca o laba de gasca, careia I se vor culege partile aeriene superioare;

-          pelinul bun (Artemisia absinthum) – frunze si varfuri inflorite;

-          rostopasca (Chelidonium majus) – partile aeriene;

-          albastrita de grau (Centaurea cyanus) – florile ligulate albastre;

-          coada calului (Equisetum arvense), frecvent pe marginea santurilor mlastinoase, careia i se recolteaza partea aeriana, inainte de a scoae sparangele;

-          zamosita (Hibiscum trinum), ruda cu nalba si bamele, frecventa printre balarii. Este o planta medicinala valoroasa, recent luata in folosinta la noi. I se culeg partile aeriene.

Toamna

Intre sfarsitul lui august si sfarsitul lui octombrie se colecteaza:

-          catina (Hippophae rhamnoides): boabele portocalii catre trebuie uscate cu atentie. Arbustul cu frunze inguste si argintii si cu tepi creste pe malurile raurilor;

-          stanjenelul (Iris germanica, florentina), a doua recolta, de toamna;

-          brandusa de toamna (Colhicum automnale): bulbii;

-          nalba (Altea officinalis): radacinile;

-          iarba mare (Inula helen): rizomii;

-          paducelul (Crataegus monogyna si oxyacantha): fructele care dau in culoare rosiatica;

-          odoleanul (Valeriana sambucifolia si officinalis) din locurile umede: rizomii.

Strangerea plantelor medicinale

Substantele medicamentale nu sunt continute in aceleasi parti ale plantei. La unele se gasesc in radacini, la altele in frunze, fructe si seminte. De aceea, la recoltarea lor, trebuie sa tinem seama de acest lucru. In general, culesul plantelor medicinale se face pe timp uscat, dupa ce a trecut roua de dimineata. Un articol detaliat despre cum se culeg plantele medicinale gasiti aici.

Plante care se culeg intregi:

Artaretul, menta, levantica, cimbrisorul. Se recolteaza toamna, dupa ce s-au uscat.

Radacini:

Nalba mare, pirul, sapunarita, lemnul dulce (candel, valeriana sau odoleanul). Se recolteaza toamna tarziu, dupa caderea frunzelor. Dupa ce au fost scoase din pamant, trebuie spalate, apoi cele mari, ca nalba, se despica si se razuiesc. Se insira pe ata si se pun la uscat.

Frunze:

Patlagina, coada soricelului, nuc, izma, pelin alb etc. Se culeg inainte ca mugurii florilor sa se fi inchis.

Seminte:

Mac, dovleac, in, ienupere. Se culeg atunci cand sunt aproape sa cada din fruct.

Uscarea plantelor medicinale

Aceasta operatiune consta in a scoate incetul cu incetul apa din plante, pentru a putea fi pastrate. Uscarea nu trebuie facuta la soare, sunt insa necesare curentul de aer si caldura. Cum procedam pentru uscarea plantelor? Se imprastie plantele pe rogojini, pe coli de hartie sau pe paturi foarte curate si se acopera cu tifon spre a le feri de praf si de insecte. In fiecare zi le intoarcem pentru ca uscarea lor sa se faca pe fiecare parte. Florile cer o grija deosebita. Dupa ce s-au uscat, trebuie sa-si pastreze culoarea si aroma naturala. Uscarea trebuie facuta complet, spre a se evita mucegaiul. Odata bine uscate, plantele medicinale se pun in saculete curate, etichetate si se pastreaza ferite de umezeala, praf si insecte.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: