Plugusorul

Un obicei foarte raspandit si practicat in zona noastra in Ajunul Anului Nou, precum si in seara si noaptea Anului Nou este „Plugusorul”.

Colindatorii ureaza de sanatate si belsug. Oratia este adresata gazdelor, textul fiind un real manual versificat al practicilor agricole si are rolul de a proteja casa colindata. In pocnet de bici, in sunet de clopotel sau de talanga colindatorii isi spun urarea insotita de refrenul „Ia manati mai ... hai, hai!”. Vorbind despre aratul pamantului cu 12 boi, despre semanatul, seceratul si macinatul graului, plugusorul este datina romaneasca care zugraveste cu multa poezie deprinderea principala a poporului nostru, agricultura.

Aceasta datina se desfasoara dupa un anume scenariu, reprezentand aratul intr-un mod sugestiv: flacaii trag un plug, pocnesc din bice, folosesc buhaiul, clopote sau talangi si recita prin rotatie un text lung, plin de umor. Urarea nu se rezuma numai la expunerea in cantec a celor dorite ci se faptuieste prin prezentarea dramatica a muncilor agricole. Oratia cuprinde aspectele esentiale ale muncii in agricultura si urmaresc drumul painii: aratul, semanatul, seceratul, treieratul, macinatul, coacerea painii, iar in incheiere se ureaza sanatate.

„Aho, aho, copii si frati

Stati putin si nu manati,

Langa boi v-alaturati

Si cuvantul mi-ascultati.

Maine anul se-nnoieste,
Plugusorul se porneste
Si-om incepe a ura,
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.

Ia mai manati, mai,

Hai, hai.”

Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit. Pocnitul din bice, clinchetul clopotelului, batutul din tobe aveau menirea de a indeparta spiritele malefice. Cei care urau cu plugusorul erau rasplatiti cu colaci si bani.

Plugusorul romanesc

“Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati
Si cuvantul mi-ascultati:

Am plecat sa colindam
Pe la case sa uram,
Plugusorul romanesc
Obiceiul stramosesc.

Va uram cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Si pe creste
Si pe ses!

Cate mere in livezi
Atatea vite-n cirezi;
Cata apa in izvoare
Atata lapte-n sistare;

Sa ne fie-ndestulata
Casa toata!
Tara toata!

Ia mai manati, mai flacai!
Si strigati cu totii mai!
Hai, hai!”

In functie de zona geografica, acest colind ce poarta denumiri diferite - Buhai (in Moldova), Urat (in Muntenia) si Plugul Mare (in Ardeal) - invoca prosperitate pentru gospodaria celui care-i primeste pe colindatori. Primii care organizeaza cetele de colindatori sunt copiii. Dupa ce se intuneca, cete de 5-10 colindatori pornesc sa viziteze casele din imprejurimi si sa ureze. Infofoliti in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si tinind in maini bice si clopotei legati cu busuioc de cate o lopatica de lemn, copiii pornesc cu plugusorul pe la rude si vecini. Unii poarta cu ei si un buhai, un instrument specific facut dintr-o putinica de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o suvita de par de cal. Trasa printre degete, aceasta din urma produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. In anumite zone, traditia Plugusorului nu se poate desfasura in absenta buhaiului. Ajunsi in curtile oamenilor, copiii incep sa ureze in versuri, acompaniati de buhai. Din cand in cand, vataful, cel care conduce grupul, se opreste si isi indeamna prietenii „sa mane si sa sune din zurgalai“. Dupa urarile de rigoare, gospodinele ii rasplatesc cu mere, covrigi, nuci sau bani.

In tinutul Neamtului, in seara de Anul Nou, dupa lasarea intunericului, pornesc sa colinde adultii, formind asa-numitele cete ale Plugului mare. Aceasta traditie se bucura de un prestigiu aparte, la sarbatoare participind nu numai tinerii, ci si varstnicii. Ceata Plugului mare este insotita adesea de muzicanti, care merg pe langa Plugul tras de boi sau cai. Fascinante sunt, alaturi de mersul leganat al cortegiului, portul popular bogat ornamentat, de mare sarbatoare. Se poarta camasi brodate, itari albi, braie rosii si chimire, cizme, pieptare, sumane sau cojoace. Caciulile negre sau brumarii de astrahan au „zgardute de margele si stelbe de iedera cu busuioc“, insemne ale rangului detinut pe durata ceremonialului. Batranii povestesc ca fetele care fura aceste fire de busuioc vor avea noroc tot anul. Elementul care separa Plugusorul de Plugul Flacailor este insusi plugul. Pus pe roti si impodobit cu brazi decorati cu panglici colorate, ciucuri, covrigi si mere rosii, avand in varf un stergar brodat, acesta confera ritualului un statut special. El este tras de doua pana la patru perechi de boi sau de cai. Odata intrati in curtile gospodarilor, vataful, adica seful cetei, incepe sa recite Plugusorul, acompaniat de sunetele buhaiului si ale fluierului. La final, flacaii trag brazda cu plugul in mijlocul curtii, in semn de belsug. Acest obicei isi are radacinile in stravechea credinta dacica a perpetuarii vietii, a noului inceput.