|
Duminică, 26 Iulie 2015 01:07 |
|
Poveste in versuri
Va oferim spre lectura o poezie intitulata sugestiv “Poveste” scrisa de Ioan Barseanul.
Ochi albastri, par de aur, rosul trandafir al gurii,
Zana apelor pribege si-a izvoarelor padurii
Cui le-ar da sa le sarute, ar muri fara de vina,
Si cand rade fara vrere, frunza fagilor s-alina.
In paduri cu iasomie si paraie smicurate
Canta singura si plange, plansul marmorei curate.
Doua guri de se saruta, s-ar topi ca fulgu-n soare,
Si nu-i cine s-o iubeasca, cine va iubi-o moare.
- Vine! zise mierla sura, puii nu mai picotira,
Macii ridicandu-si capul, uita cate-si povestira,
Sprinten iepurele sare, repede sa duca veste;
Si prelung rasuna, lunca, parc-ar intreba ce este.
Nu mai cunosteai batranii ce cu ramurile-n aer
Deapana-ntelesul vremii dintr-al visurilor caier
Crestetele clatinandu-si ca batuti de-un vant de toamna,
Sovaielnici se-ncovoaie catre tanara lor doamna.
Nu stiau cum sa se-nchine, s-au zis cornii si scorusii
- Sa traiesti minune dalba care-ti stii cinsti supusii.
Si cu ochii tot la fata crinul din adanc suspina,
Si cazandu-i drept in brate, s-a rupt singur din tulpina.
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
