Duminică, 03 Aprilie 2011 21:44

Povestea literelor

 

 

Literele ştiu câte o poveste
Cât Neghiniţă sau cât o alună,
Pe care, numai o dată în an,
Vin să ne-o spună.

 

Haideţi la serbare toţi!

Povestea literelor începe!

Ne înclinăm, alfabetule mărite,

Ascultându-ţi, pe rând, fiicele.

Înşiră-te, mărgăritare!

 

 

A

A fost odată, a fost cândva,
Un moş bătrân cu baba sa,
Uitaţi de lume ei trăiau
Într-o căsuţă, undeva,
Cu toate basmele în ea.
Acul cosea,
Fusul torcea,
Băbuţa mică împletea
Covor cu stele argintii
Din care se cerneau pe seară
Poveştile către copii.

 

 

B

Berzele-au făcut cuibar
Cât o roată de la car,
Colo sus, lângă un nor,
La poarta bunicilor,
Între ramuri şi frunziş,
Cerul li-i acoperiş

Şi de-alaltăieri, din zori,
Berzele au puişori.
Îi întreabă:

- Vreţi halva?
Iar ei dau din cap că „da”!

 

 

C

Casa, când o faci, îi pui
Lemne, cărămizi şi-un cui …
Ba mai multe cuie-mi pare,
Că şi casa este mare.
Nu e cât a lui Azor,
Fără geamuri şi pridvor,
Fără coş înalt spre cer,
Fără pat şi frigider.
Casa, când o faci, tu vrei,
Să dureze  ... e-he-hei!
Şi să-ţi placă, nu-i aşa?
Fiindcă este casa ta!

 

 

D

Două dude dintr-un dud
Dimineaţa nu aud,
Pe la prânz aud niţel,
Cât o urmă de viţel.
Seara, când se bat pe drum
Taurii cu nori de fum,
Două dude dintr-un dud
Cic-aud şi ce n-aud ...
Baba Cloanţa, când le-aude,
Are ochii ca de dude.

 

 

E

Elefantul - uriaşul
Clatină, de vrea, oraşul.
Şi de vrea, adeseori,
Îşi trimite nasu-n nori
Şi prin pomi cotrobăie,
De adună frunzele.
La o masă ... e de furcă ...
Cu un pom nici nu se-ncurcă
Şi mai are nişte colţi,
Uite-aşa ... de câţiva coţi,
Şi urechi ca nişte roţi,
Dar e blând cât e de mare
Şi mă duce în spinare.

 

 

F

Furnicuţa - bunicuţa
Şi Furnicul de bunicu’
Au un nepoţel
Care vrea ... altfel,
Când e de culcare,
El vrea la plimbare,
Când e să mănânce,
Lui îi vine-a plânge,
Când e noapte-afară,
Cântă la vioară
Şi când e soare
Vrea un nor mai mare ...
Ce-o să se facă, drăguţa,
Bunicuţa-Furnicuţa

Şi Bunelul-Furnicelul

Cu-n nepot … puţin mai altfel?

 

 

G

Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga!
Gâştele au pornit, aşa,
Ca bărcuţele argintii,
Cu lopeţi portocalii
Şi bărcuţele mai mici,
Ba încolo, ba aici,
Cu albastru se adapă
Ciupind soarele din apă
E mălai sau altceva?
Ghi-ga-ga şi ga-ga-ga!

 

 

H

Hai la joc cu fulgi albaştri,
Ninşi din ape, ninşi din munţi,
Hai la joc când se coboară,
Haina serii peste punţi!
Hai la joc cu mic, cu mare,
Şi cu iarba din cărare,
Şi cu stele şi cu vise,
Cu căpşuni şi cu caise.
Hai la joc,
Că-i cu noroc!

 

 

I

Ion avea o pălărie

Întinsă aşa ca o tipsie

Şi-a pierdut-o, nu ştiu cum,

Marin ar fi găsit-o-n drum ...

Şi-a pus-o, deci, pe cap, Marin,

Şi a pornit la drum senin.

Acum, să vezi ce ghinion:

Marin se crede a fi Ion,

Ion are şi el un spin:

Că e Marin sau nu-i Marin.

O codobatură, spre han,
De sub o frunză de lipan,
Strigă senin chimion:

-   Eu sunt Marin!

-   Eu sunt Ion!

 

 

Î

Învăţătoarei îi spun, cu fală,
Iubită mamă de la şcoală,
Stăpâna basmelor frumoase,
A literelor graţioase,
A cifrelor puse-n probleme,
Stăpână peste atâtea teme,
Învăţătoare-ţi spun, cu fală,
Iubită mamă de la şcoală!
Eu sfatul ţi-1 urmez cuminte,
Tot ce mă-nveţi eu iau aminte,

Iţi simt ocrotitoarea mână,
Învăţătoare, zână bună!

 

 

J

Joi, trecut-a pe la noi

Jupâneasa Vulpişoară

Cu jupânul ei Vulpoi.

Jupâneasa graţioasă

Ca pe jar şedea: vai, vai!

Răsucind un evantai,

Sorbind sucul cu un pai.

-Vai!, zice jupân Vulpoi,

Când serveşte o cafea,

Nu ştiu ce au unii cu noi,

Zău aşa!

- Rea e lumea, soro dragă,

Zice dânsa cu dispreţ.

- Noi mâncăm doar fân din luncă,

Dar cu ochii spre coteţ ...

 

 

K

Kilogramele de mere
Cu obrajii de vopsele,
Vesele şi răsfăţate,
În sacoşă, s-au găsit,
Cu cartoful bosumflat,
Supărat,
În haina lui,
De culoarea drumului.

-   Ce ai, mărule, matale?

-   Ori îţi plouă în sandale?
Dar un morcov furios,

Cu mustăţile zbârlite,
Zice-ncet, cu glasul gros:

-   Domnişoare ionatane,
Nu cunoaşteţi, of, of, of,
Un cartof?

 

 

L

Lebăda, din zori de zi,
Stă la sfat cu nuferii,
Mândră-n pene de ninsoare.
Argintii şi lucitoare.
Şi prinţesa graţioasă
Ştie bine că-i frumoasă,
Când uşor-uşor pluteşte,
Chipu-n lac îşi oglindeşte
Şi se-ntreabă:
- Eu sunt oare?
Sau pe lac e-o albă floare?

 

 

M

Mamă, zână bună, ţie
Îţi spun prima poezie,
Tot aşa cum ţi-am spus
De-un dinte ce s-a dus,
Şi de-o febră, de-un necaz,
Şi de mărul din obraz,
Şi de-o notă mică, mare,
Şi din lecţii de-o-ntrebare …
Mamă dragă, mama bună,
Prima mea învăţătoare!

 

 

N

Nuca este căsuţa
Ce se dă uţa,
Pe-o creangă de nuc,
Când cântă un cuc,
Şi-n nucul din curte,
Căsuţe sunt multe,
Din dese frunzare,
Cad toamna-n cărare.
Din casa cea mică,
Din lemn şi pitică,
Eu miezul adun,
Că-i dulce şi bun.

 

 

O

Oul este un palat

Văruit şi curat:

Fără uşă,

Fără scară,

Fără geam sau cutie poştală,

Fără scaune, masă …

Prinţul va şti de acolo să iasă.

 

 

P

Pelicanul - năzdrăvanul
Prinde peşte cu toptanul
Şi-1 adună la un loc,
Lângă cioc, mai jos de cioc,
Într-o traistă-ncăpătoare,
S-aibă puii de mâncare.
Puii lacomi se servesc
Pân’ ce traista o golesc.
Şi din pelicanii mici
Iată-i pelicani voinici!

 

 

R

Roata pune-n mişcare

Lumea cea mare.

Oamenii toţi

Şi-au făcut roţi,

La trăsuri, la maşini, la tractoare,

Şi toate

Merg ca pe roate.

Roata rostogolită

Şi nepotolită

Aleargă, nu se-ncurcă,

Coboară, urcă,

Abia se opreşte

Şi iarăşi porneşte.

De când e stăpân pe roata cea mare,

Omul odihnă nu are!

 

 

S

Soarele e un Făt-Frumos

Luminos.

Ziua întreagă,

Într-o caleaşca de foc, pe boltă aleargă.

Seara, e obosit tare

Şi coboară încet la culcare,

Peste palatele-ntinse,

Visul se lasă

Şi soarele nu ştie cum îl caută

Luna-fată frumoasă.

 

 

Ş

Şapte şoapte şi-un şoptit,
De cu zori, s-au întâlnit.
Şoaptele şoptesc în lege,
Dar şoptitul nu-nţelege.
- Ce-ai, măi frate, ce te doare?
Ori eşti de urechi cam tare?
Că şi cu-n şoptit în ciorbă
tot nu este vorba-vorbă.
Nu vezi că se face noapte?
Dă-le mâţelor de şoapte!

 

 

T

Toc-toc-toc!

În orice loc.

Toacă toată ziua tare

O ciocănitoare-vrăjitoare.

Toacă fân?

Toacă mărar?

Când mai des ...

Şi când mai rar ...

De ascultă, e cu-n scop:

Are dânsa stetoscop

Şi consultă fără stop

Păr cu nuc şi măr cu plop.

Mamă, mamă, să mă-mpiedic,

Uite, frate, ce mai medic!

 

 

Ţ

Ţara cât este de mare?
Cât un munte cu cărare?
Cât un munte şi-o câmpie?
Cât un deal cu pomi şi vie?

Ţara-s munţii-n horă prinşi,
Cu argint pe frunte ninşi,
Dealurile-n valuri line
Şi cu pivniţele pline,
Sunt câmpiile cu grâu,
Pe la brâu cu-albastru râu
Şi e mare,
Că ne are
Pe noi toţi:
Strămoşi, nepoţi.

 

 

U

Ursul umblă furios,

Mormăind în sus şi-n jos.

- Ce-ai, măi urse, frăţioare?

Ce te doare?

Oare vrei

Miere din ştiubei?

Suc de zmeură să bei?

Îngheţată de agrişe

Sau plăcintă de măcrişe?

Poate vrei să-ţi dau o prună,

Moşule cu blana brună?

De nimic nu-mi este dor,

C-am un ghimpe în picior ...

Mor, mor, mor!

 

 

V

Varza s-a-ntâlnit cu barza
Lângă-o brazdă de mărar
Şi-acum calcă barza rar,
Varza-i spune:

N-ai ca mine
Fuste multe ... Ce ruşine!

Barza i-a zâmbit de sus,
Şi-a luat zborul şi s-a dus.

 

 

X

Xenia are un pix

Şi la ora şapte fix,
Lasă pixul şi-un creion,
Şi cântă la xilofon.
Exersează, exersează
Şi pe toţi exasperează.
Un dovleac a explodat,
Că n-a fost examinat,
Iar un iepure de-un cot
Se exprimă prea de tot …
Vai, exclamă un ţânţar,
Este extraordinar!

 

 

Z

Zece zebre şi-un zebroi
Pasc pe câmpul de trifoi
Şi cum stau aşa-nşirate,
Îndungate şi-nvărgate,
Zici că Leana a spălat
Şi întinse la uscat,
Agăţate, colo-n zare,
Parcă ... zece pijamale!

 

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: