Rezervatia naturala Rapa Rosie de langa Sebes

La 3 km nord-est de orasul Sebes se afla unul din cele mai interesante monumente ale naturii din tara. E mai putin cunoscut fiindca nu se afla in apropierea unor trasee turistice traditionale, dar unic in felul sau. Se numeste Rapa Rosie (rezervatie naturala geologica), denumire transmisa prin traditie orala poate de cei dintai care au vazut-o si au condensat in cei doi termeni caracterul cel mai izbitor al unei realitati geografice – o coasta de deal abrupta, de o frapanta culoare sangerie neobisnuita in elementele de peisaj.

Din Sebes, calea catre monument duce peste un camp urmand traseul unui antic drum roman ce lega Valea Oltului cu Apulum (Alba Iulia de azi) resedinta a legiunii a XIII-a Gemina. Drumul trece peste apa Secasului, urca si coboara o colina oprindu-se in fata unei paduri de tei si stejari. De aici, Rapa Rosie se vede in toata maretia ei. Un perete gigantic, aproape vertical, se inalta ca niste ciudate coloane suprapuse, lasand impresia unui monument ruinat ramas dintr-o ancestrala si necunoscuta civilizatie. Rosul aprins care domina panta abrupta amplifica parca si mai mult masivitatea rapei compusa din piramide etajate, fantezist sculptate de scurgerea apelor. Cu sunte de mii de ani in urma apele de eroziune au modelat acest perete in forme pe care inventivitatea oricarui sculptor ar putea fi geloasa. Parca ai avea in fata o enorma orga, cu mii de tuburi de dimensiuni si pozitii felurite pregatita pentru a canta o simfonie a naturii. Acest monument inalt de 496 m peste nivelul marii, vazut de aproape este inca policrom. Dungi de gresii cenusii si argile rosietice, galbene, negre, albastre compun o combinatie de-o plasticitate desavarsita cum numai natura poate alatura. Straturile care constituie rapa sunt orizontale, formate din namol, nisip, pietris, argila si marna alternand cu blocuri mari de marmura pestrita. Apele de siroaie au sapat cute adanci pe fata rapei dand nastere acestor superbe coloane numite de geografi piramide coafate. Fenomenul este unic in tara avand replici doar in muntii Tirolului si in Marele Canion al raului Colorado din America de Nord (Colorado … si acolo aspectul geografic a atras denumirea).

Canionul nord-american este desigur mai spectaculos si mult mai amplu ca desfasurare, dramatic si impunator. Asemanarea este insa frapanta si explica de ce in “western-urile” cinematografice romanesti (cu sau fara ardeleni) multe secvente au fost filmate langa aceasta rapa seaca, superba in “Eastmancolor”.

Jos, padurea de stejar si tei, infiorata uneori de vant, sopteste tainic si pare ca sunetul nu vine de la ea, ci din uriasa orga inchipuita din zidul rosietic din fundal.