Rusaliile - Pogorarea Sfantului Duh

Biserica Ortodoxa serbeaza, cu pietate, la 50 de zile (Cincizecime) dupa Invierea Domnului Iisus Hristos, Pogorarea Sfantului Duh. In popor, sarbatoarea este numita si Rusalii, denumirea provenind de la prescurtarea cuvantului Ierusalim – Rusalim si indincand locul unde s-a petrecut evenimentul. In chip duhovnicesc, Ierusalimul era locul de inchinare la adevaratul Dumnezeu. Dupa Pogorarea Sfantului Duh, tot pamantul devine loc de inchinare, Ierusalimul capatand dimensiune cosmica.

Stim ca Invierea, ca act, este incununarea iubirii evine catre lume, incununarea intregii lucrari a lui Dumnezeu pentru recuperarea omenirii dupa caderea in pacat, pentru mantuirea oamenilor. Fara Inviere nu putem intelege celelalte lucrari dumnezeiesti. De aceea, Fiul lui Dumnezeu, s-a intrupat, a patimit pe Cruce, a Inviat si S-a inaltat la Cer, pentru ca omenirea sa aiba puterea de a lupta cu pacatul, pentru ca ea sa-si poata reface chipul slabit de pacat.

Evenimentul Pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli este istorisit de Sfanta Scriptura astfel: “S-a facut fara de veste sunet din cer ca de o suflare de vifor ce vine repese si a umplut toata casa unde sedeau fiecare intre ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput a vorbi intr-alte limbi, precum le a lor Duhul a grai”, incat multimea cea de diferite neamuri, ce se stransese acolo, se mira auzind, fiecare in limba sa, vestea cea noua a Evangheliei (Faptele Apostolilor, cap. II, 1-12). Amintirea minunii acelui botez cu foc din cer o sarbatorim, de-atunci, la Cincizecime (respectiv, in anul in curs, imediat dupa 1 iunie).

Focul dumnezeiesc coborat asupra Sfintilor Apostoli a produs o transformare totala in ei, pentru ca, luminati, incalziti si innoiti de Duhul Sfant, sa porneasca la propovaduirea Evangheliei in lume. Indata ei, “care aveau putere de sus” au iesit in multime si au vorbit despre Hristos Cel Inviat si despre puterea Sfantului Duh. Cei ce au crezut Evanghelia au primit prin botez pe Sfantul Duh. O data cu Pogorarea Sfantului Duh in lume si primirea lui de catre credinciosi ia fiinta in mod vazut Biserica.

Sfantul Duh a venit in lume ca sa lumineze mintile si inimile tuturor, pentru a crede in Hristos si a face voia Lui. El este pricinuitorul renasterii noastre morale. Cand sunt doua nasteri: una trupeasca – din parinti si alta duhovniceasca – de la Duhul Sfant. Cand simtim chemarea spre rugaciune si ne rugam, insusi Sfantul Duh se roaga in noi, iar roadele acestei rugaciuni sunt: “Dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea poftelor” (Galateni 5, 22-23).

Sfantul Grigore Palama ne descopera legatura intre Hristos – Cuvantul si Duhul Sfant – Limba – care talcuieste cuvantul. De aceea, Sfantul Duh se arata sub chip de limbi de foc, caci Limba naste si propovaduieste Cuvantul. In ziua de Rusalii se aduc in biserica, spre binecuvantare, frunze de nuc, ele simbolizand limbile de foc ale Sfantului Duh coborate peste Sfintii Apostoli la Cincizecime. Aceste frunze sunt pastrate in casele credinciosilor ca un sem al binecuvantarii lui Dumnezeu.

Luni, dupa Rusalii, Biserica Ortodoxa a randuit sa fie sarbatorita Sfanta Treime. Sarbatorim Sfanta Treima pentru ca, de la Pogorarea Sfantului Duh, omenirea a avut revelatia infiintarii Sfintei Treimi: Tatal, Fiul si Sfantul Duh, care si-au aratat toata dragostea si grija pentru noi si lume.