Salzburg - o bijuterie a Austriei

In imediata apropiere a granitei cu Germania, intr-o depresiune a Alpilor Bavarezi, de o parte si de alta a raului Salzach, este situat orasul Salzburg, resedinta a provinciei federale omonime, important centru istoric, cultural si turistic al Austriei.  

Desi este un stravechi oras al sarii – cum se traduce numele sau german (care se datoreaza explorarii si comercializarii bogtelor zacaminte de sare din apropierea urbei) – Salzburg isi bazeaza existenta, dezvoltarea, renumele si marea sa importanta in istoria zone, pozitiei sale la rascrucea drumurilor care, trecand Muntii Alpi, unesc centrul cu vestul Europei. Ca urmare, explorarea hotelurilor, a hanurilor si a popasurilor, serviciile, in primul rand turistice, pentru numerosii calatori in trecere prin “pasul Salzburgului” reprezinta de multe secole principala sursa de venituri a locuitorilor. Dupa 1623, cand si-a deschis portile Universitatea, mare “producatoare” de teologi si turisti, acestor servicii li s-a adaugat, cu mare pondere economica, si gazduirea numerosilor studenti.

De-a lungul timpului, aici s-au construit aici castele, palate, catedrale, biserici si alte cladiri monumentale unice prin frumusete, care au supravietuit si chiar au renascut din grelele incercari ale istoriei si care fac astazi din Salzburg o bijuterie de civilizatie urbana, o podoaba de pret a Tirolului austriac, pe masura splendorii asezarii sale naturale.

Salzburg inseamna mai multe orase intr-unul, cel al bisericii catolice, cu monumentele sale de cult, cel al artelor plastice, mari si mici, si, nu in ultimul rand, cel al muzicii.

Deseori aceste orase interfereaza sau se dezvolta unul din altul. Si pentru a le distinge personalitatea pentru a trai plenar experienta unica a vizitarii lor, turistul trebuie sa apeleze, pe langa ghiduri, la cartile de istorie si la cele de muzica, precum si la albumele de arta.

Asezarea de pe malurile raului Salzach este mentionata, pentru prima oara in istorie, in vremea imparatului Claudius, in primul secol al primului mileniu, cand a fost ridicata la rangul de municipium, sub denumirea de Juvavum. Orasul si-a pastrat numele roman pana la finele veacului al VIII-lea, cand se folosea deja, de o buna vreme, si numele nou – Salzburg, biruitor in cele din urma, ca si limba germana, asupra limbii latine.

La cumpana secolelor al VII-lea si al VIII-lea, Rupert, episcop de Worms si ruda a Merovingienilor, regii francezilor, a intemeiat, aici, Manastirea Sfantul Petru, cea mai veche din Austria (bazilica romanica refacuta in secolele XVII-XVIII, ce poate di vazuta in Piata Catedralei)

Orasul Salzburg a fost daruit misiunii crestine infiintate in vale, careia, apoi, ducii bavarezi, stapani ai acestor tinuturi, i-au donat proprietati funciare, intinse si bogate. Opera lui Rupert a fost continuata de irlandezul Virgiliu, care a patronat consturirea primei catedrale din Salburg, o opera monumetala.

In 798, provincia bisericeasca Salzburg a fost ridicata la rang de arhiepiscopat, ca dovada de incredere a imparatului Carol cel Mare in episcopul de atunci, Arn. Arhiepiscopiii de Sazburg au dobandit apoi si putere laica de adminstrare a averii considerabile a acestei provincii, care s-a largit si dezvoltat mult, in cursul Evului Mediu, prin donatii ducale si regale. Ca un semn al acestei puteri, Salzburg a primit, in 996, dreptul de a emite moneda proprie.

In 1060, pe creasta unei coline de 542 m, care domina orasul, arhiepiscopul Gebhard a pus temelia fortaretei Hohensalzburg, care a fost pana in secolul al XV-lea resedinta conducatorilor religioasi ai provinciei. Acest ansamblu de bastioane, ziduri si incaperi bogat decorate, in stil gotic, la care si-a adus contributia fiecare din lungul sir de arhiepiscopui care au locui acolo, sta in picioare pana in zielele noastre si ofera turistilor care ajung aici, pe platformele de la inaltime, o splendida panorama asupra orasului.

Pe la 1200 a fost consturit marele dom, cu cinci nave, la vremea sa cea mai mare constructie romanica din intregul spatiu lingvistic german. Dupa 1600, acest dom romanic, avariat grav de incendiiile abatute asupra orasului, ca si numeroase alte cladiri vechi au fost sacrificate de arhiepiscopul Dietrich de Raittenau, pentru a se putea incepe reconstructia, in stil baroc, a orasului. Asa se facea ca la Salzburg au fost ridicate, de catre arhitecti italieni, primele constructii mai importante ale barocului timpuriu austriac, intre care noul Dom, opera lui Santino Solari. Aceasta catedrala impunatoare poate fi vizitata, ca si muzeul Domului, tezaurul si galeria de arta si miniaturi, in Piata Domului din Salzburg.

Palatul rezidential al arhiepiscopatului, situat in Rezidenzplatz (unde poate fi admirat si celebrul Glockenspiel – Turnul orologiu, cu cele 35 de clopote turnate la Anvers, si poate fi audiat spectacolul muzical al ceasului din turn), a fot terminat de arhiepiscopul Paris London pe la mijlocul secolului al XVII-lea.

Aceluiasi print al Bisericii i se datoreaza noile fortificatii ale orasului (menite sa-l apere mai bine, in cursul Razboiului de 300 de ani), braul de bastioane, dupa metoda venetiana, si santurile semicirculare care au inlocuit zidurile crenelate medievale.

Resedinta arhiepiscopului a continuat sa fie perfectionata si largita conform principiilor urbanistice baroce pana spre mijlocului secolului al XVIII-lea.

O alta importanta opera de arhitectura baroca este Palatul Mirabell, terminat de arhiepiscopul Dietrich von Rattenau la inceputul secolului al XVII-lea si mult imbogatit din punct de vedere artistic in deceniile si secolele urmatoare. Impreuna cu parcul din jur, cu impresionante ornamente florale, cu statui si bazine, si muzeul de arta baroca amenajat acum acolo, Mirabell este azi una dintre marile atractii turistice ale Salzburgului. Dupa 1818, palatul, deteriorat in urma unui incendiu, a fost recladit de arhitectul Peter Nobile, in stil neoclasic.