Interferente.ro Turism Obiective turistice Sapanta Maramures obiective turistice

Marţi, 23 August 2016 00:09

Sapanta Maramures obiective turistice

Sapanta (Maramures) este situata la 16 km de municipiul Sighetu Marmatiei si ne apare ca o expozitie uriasa. Pe garduri, porti sau pe pridvorul caselor ne atrage atentia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite, in care predomina rosul purpuriu. Aici s-a dezvoltat o adevarata industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti.

Sapanta Maramures obiective turistice

Trebuie sa facem o remarca privind portul popular din Sapanta. Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. Astfel, apare futa viu colorata din material de fabrica ce ilocuieste poalele si zadiile. Dar parca pentru compensatie “camasa de Sapanta”, cu o personalitate aparte, ramane elementul cel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. Ornamente dezvoltate intalnim pe umar si la manseta larga cu incretituri. Broderia este rafinata folosindu-se mai ales culorile alb, galben, dar si cea policroma, in raport cu varsta.

O alta componenta specifica portului femeilor de la Sapanta este salul, tesut din lana neagra in patru ite, numita “perziana”. Elementul care se impune in portul barbatesc este “camasa batraneasca”, ornamentata de regula in galben. Camasa este foarte scurta. Intre cureaua lata si camasa ramane liber o parte din piept.

Gatiile, cioarecii, pieptarul si sumanul, de culoare inchisa, completeaza costumul barbatesc.

Sapanta era cunoscuta pana nu demult doar prin apele minerale din apropiere care se imbuteliau. Dar, de cativa ani, numele ei a facut ocolul tarii si, fara nicio exagerare, chiar al lumii. Faima Sapantei a dus-o originalele opere de arta populara, creatii ale mesterului Ion Stan Patras. Operele lui sunt porti maramuresene de o factura deosebita, imaginand in relief si culoare aspecte din viata si preocuparile oamenilor, caracteristice zonei, dar mai cu seama vestitul “Cimitir vesel”, unul dintre cele mai solicitate obiective turistice ale Maramuresului, unic in felul sau. El continua sa exercite o influenta magina irezistibila asupra turistilor de pretutindeni, impresionand prin conceptie si orginalitate. Este o adevarata cronica a satului.

I se spune “vesel” doarece pe crucie mestesugit sculptate si colorate de Stan Patras sunt redate, in desene caricaturale, pictate in culori vii, defectele, ca si partile bune, surprinzand scene sau momente semnificative ce caracterizeaza viata celui care a disparut.

Valoarea artistica este dublata de una istorica. Desi de data recenta, monumentul aminteste de daci, de obiceiurile lor, de modul in care sfidau moartea cu credinta intr-o alta viata.

Dar, valoarea acestei opere de arta populara rezida si in subtilele versuri epitaf, pline de duh si de un farmec aparte, adevarate “tablete” care cuprind biografia comprimata a decedatului. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte, aceasta fiind vazuta printr-o prisma de optimism si chiar sfidata, spre exemplu:

“Aici eu ma odihnesc

Si Stan Ionu ma numesc

… Fost-am si gestionar

Si-am umplut pahara mari,

Va pun in pahara bere

Si va zic la revedere …”

“Aici eu ma odihnesc

Pop Ion Pipis ma numesc

Sa vedeti ce am patit,

Unde moartea m-o gasit:

In dealu Miresului,

Sub roata vagonului.

Ca copiii m-am jucat

Si vagonul m-a taiat.

Mama, tu ma vei jeli

Cate zile vei trai.”

sau

“Mi-au cantat cucu-n ogor

Ca sa mor langa fecior

Cat am trait pe pamant

Pre putin am feciorit

Moartea m-a luat de graba

Cand ne-o fost lume mai draga

Moartea rea cu urat nume

Ca tanar m-ai dus din lume

Ca viata mi-ai luat

La 24 de ani.”

O parte din versurile epitaf reflecta ocupatiile, preocuparile satenilor cum sunt in cele de mai jos:

“Aici eu ma odihnesc,

Ioan Spanu ma numesc.

Pan-am fost pe lume viu,

Mi-a placut morar sa fiu,

Saci la cos am ridicat

Si faina-am macinat,

Putia vama-am luat.

Ca viata o lasat

Toamna la 60 de ani.”

sau

“Dorite sogor iubit

Langa tine am venit.

Si-am venit cu coasa mea

Sa cosesc iarba cu ea,

Sa dam la cal de mancat

Acuma-i timp de arat.

Si sa-ti spun ceva cu dor:

Acuma Ion ii ficior.

S-a dus la scoala-a-nvata

Ca sofer se vrea a fa.

Eu viata o lasai

La 44 de ani.”

Dupa moartea mesterului popular, cativa din fostii sai discipoli ii continua opera.

La inceputul secolului nostru eruditul savant Nicolae Iorga, in vizita prin Maramures, a descoperit la Sapanta saua unei capetenii tataresti, care a ramas de la ultima invazie a tatarilor in Maramures (1717).

Aici se vor construi spatii de campare si alimentatie publica.

De la Sapanta ne putem intoarce la Baia Mare prin Sigehtu Marmatiei sau prin negresti, strabatand in acest caz o alta zona folclorica renumita – Oasul.

Addthis