Interferente.ro Parinti si copii De Sarbatori Sarbatoarea Sfintelor Pasti

Vineri, 25 Martie 2011 04:00

Sarbatoarea Sfintelor Pasti

Denumirea sarbatorii de Paste

 

Potrivit cercetatorilor Vaticanului, cuvantul Paste deriva din ebraica pesah (פסצ), care semnifica trecere. In Vulgata s-a tradus cu expresia transitus Domini (trecerea Domnului) devenita in engleza iacobina passover. Cuvantul in aramaica este pas.ha, care sta la originea cuvintelor grecesti si latine πάσχα, pascha.

O alta interpretare, raspandita in secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha - passione, de la passione - suferinta (in greaca: πάσχω (páscho – sufar), πάσχει (páschei – sufera).

Unele limbi germanice numesc aceasta sarbatoare dupa zeita Eostre:

- germana Ostern (das), germana superioara medievala ōsteren, vechea germana superioara ōstarun, ōstarūn (forma la plural)

- engleza Easter, dialect northumbrian Eostre, engleza medievala ester, estre, engleza veche ēaster, ēastre.

Alte denumiri ale Zeitei Mame a fertilitatii, reinvierii si zorilor sunt: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos. La greci, zeita era numita Eos, iar la romani Aurora. Romanii, impartiali, au preluat ambele forme.

Ambele denumiri, germana si engleza, provin din radacina indo-europeana aus- a straluci.

Cu toate acestea, in cea mai mare parte din tarile cu populatie crestina sau cel putin a tarilor din Europa, dar nu numai, numele Pasti provine din ebraicul pessah (Paste). 

 

Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. La acea data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu.

 

Istoria Sarbatorii Pastelui

Vechiul Testament

Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

Noul Testament

La Cina cea de taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. Biblia spune ca la doua zile dupa moartea lui Iisus, mormantul Lui a fost gasit gol. Curand, discipolii Lui au inceput sa-L intalneasca. Crestinii asociaza invierea lui Iisus cu sansa de a primi o noua viata dupa moarte. Aceasta credinta este celebrata de Pasti, iar Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

 

Despre sarbatoarea Sfintelor Pasti

Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Iisus Hristos in Ierusalim. In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri inmugurite de salcie care se impart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul.

Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus.

In Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii. Din aceasta zi clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar in noaptea de Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

In Vinerea Mare Iisus Hristos este rastignit pe cruce si inmormantat. In aceasta zi nu se indeletnicesc munci legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprind focuri si nu se coace paine.

 

Data sarbatorii de Paste

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu.  

Inainte de anul 325 i. H. Pastele se sarbatorea in diferite zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an s-a convocat Consiliul de la Niceea de catre imparatul Constantin. S-a emis legea pascala, care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina sau dupa echinoctiul de primavara sau prima zi de primavara. Pastele este o sarbatoare fara o data fixa, dar se sarbatoreste intotdeauna intre 22 martie si 25 aprilie in toate bisericile, in afara insa de biserica ortodoxa. In biserica ortodoxa, Pastele poate fi sarbatorit chiar mai tarziu de 25 aprilie pentru ca aceasta biserica foloseste si alti factori in calcularea acestei date, cum ar fi grija ca Pastele crestin sa nu fie sarbatorit in aceeasi zi cu Pastele evreiesc. Pastele este oricum intotdeauna primavara, dupa echinoctiul de primavara cand intreaga natura se trezeste la viata. Echinoctiul de primavara este acel moment in care ziua si noaptea au aceeasi durata.

Pastile sunt sarbatoarea cea mai sfanta din calendarul crestin, urmate de Craciun si recunoscute ca zile libere in majoritatea tarilor de traditie crestina, cu exceptia notabila a Statelor Unite, unde este sarbatorita doar duminica Pastelui (nu si lunea Pastelui). Se comemoreaza Invierea lui Iisus Hristos, la trei zile dupa crucificarea sa, in Vinerea sfanta, marchand sfarsitul postului Pastelui. Pastile crestine au loc nu departe in calendar de sarbatoarea Pastelui evreiesc - Pesah, care comemoreaza Exodul, pentru ca se crede ca Iisus a inviat in zilele in care se tinea aceasta festivitate.

 

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: